Uniunea Europeană intră într-o nouă etapă a integrării în domeniul apărării. Începând din 2026, UE intenționează să lanseze un amplu program de dezvoltare a dronelor comune și a sistemelor de apărare antiaeriană și antirachetă. Aceste inițiative vor face parte dintr-un plan de reînarmare pe cinci ani al continentului, al cărui scop principal este întărirea autonomiei strategice a Europei și descurajarea Rusiei.
Potrivit agenției Bloomberg, care citează un document al Comisiei Europene, până la sfârșitul anului 2027 UE are în vedere realizarea a 40% din achizițiile de apărare în comun, de două ori mai mult decât în prezent. Aceasta marchează o schimbare reală de abordare în planificarea și finanțarea programelor de apărare – de la proiecte naționale disparate la producție și achiziții colective.
„Statele autoritare intervin tot mai profund în societățile și economiile noastre. Rusia militarizată reprezintă o amenințare constantă la adresa securității europene în viitorul apropiat”, se arată în documentul Comisiei Europene.
Conform planului, în 2026 vor fi lansate două proiecte-cheie – European Drone Defence și Eastern Flank Watch, care prevăd crearea unei rețele de sisteme de supraveghere, avertizare timpurie și platforme mobile fără pilot. Sistemul complet de apărare bazat pe drone ar trebui să fie operațional până în 2027.
De asemenea, este planificată crearea unui fond comun de până la 1 miliard de euro, împreună cu Banca Europeană de Investiții, pentru finanțarea proiectelor inovatoare de apărare – de la drone până la tehnologii de inteligență artificială destinate sistemelor de luptă.
Apărarea europeană capătă treptat o amploare comparabilă cu centrele globale de putere: bugetul colectiv al UE pentru apărare a crescut aproape dublu – de la 218 miliarde de euro în 2021 la 392 miliarde de euro prognozate pentru 2025. Totuși, diferențele dintre state în ceea ce privește abordările de finanțare persistă, încetinind procesele de modernizare.
Obiectivul final al planului este pregătirea completă de luptă a UE până în 2030. Pentru atingerea acestui scop, toate contractele și deciziile investiționale trebuie aprobate până la sfârșitul anului 2028.
Analiștii avertizează însă că drumul către unitatea defensivă a UE va fi plin de provocări. Unele mari state, precum Germania, insistă ca deciziile finale în chestiuni militare să rămână la nivel național. O astfel de poziție ar putea genera tensiuni între Bruxelles și capitalele naționale – mai ales în privința centralizării conducerii apărării.
Totodată, noul plan marchează o schimbare profundă, capabilă să transforme însăși logica securității europene. Dacă anterior UE juca un rol auxiliar, lăsând inițiativa NATO, acum Uniunea încearcă să devină un centru de putere de sine stătător.
Lansarea proiectelor comune de apărare nu este doar o reacție la amenințarea Rusiei, ci și o declarație a Europei privind propria sa autonomie strategică într-o lume în care securitatea devine esențială pentru supraviețuirea continentului.