Belarus folosește din nou migrația ilegală drept instrument de presiune politică. Pe fondul creșterii tentativelor de trecere frauduloasă a frontierei dinspre Belarus, regimul lui Aleksandr Lukașenko a reactivat tactica testată încă din 2021 pentru a destabiliza granițele estice ale UE.
În octombrie, Lituania a înregistrat 275 de tentative de pătrundere ilegală de pe teritoriul Belarusului – un record pentru ultimele șase luni. Aproape jumătate dintre acestea au fost consemnate în ultimele zile ale lunii, când Vilnius a închis frontiera după atacuri cu drone care transportau țigări de contrabandă. Serviciile speciale lituaniene sunt convinse că aceste procese sunt coordonate de structurile de forță belaruse și poartă semnele unei operațiuni hibride planificate.
Baloanele cu contrabandă, element al atacului hibrid
Unul dintre simbolurile noii escaladări l-au devenit baloanele aeriene cu țigări de contrabandă, care au traversat spațiul aerian al Lituaniei. Președintele Lituaniei, Gitanas Nausėda, a calificat acest lucru drept „un atac hibrid împotriva statului”, care cere un răspuns ferm și simetric.
În același timp, Lukașenko neagă tradițional implicarea Minskului, încercând să transfere responsabilitatea asupra lituanienilor, care chipurile „pentru profit trec țigări peste graniță”. O asemenea retorică este o încercare de a crea zgomot informațional și de a estompa granița dintre agresor și victimă – un procedeul tipic al simulacrului propagandistic al Minskului și Moscovei.
Migrația ca armă
Utilizarea fluxurilor migraționiste împotriva UE este una dintre cele mai constante componente ale doctrinei hibride belaruso-ruse. În primele zece luni din 2025, Lituania, Letonia și Polonia au oprit peste 41 de mii de tentative de trecere ilegală a frontierei – cu 20% mai multe decât anul trecut. Fluxurile de refugiați și contrabandă sunt combinate sistematic cu atacuri cibernetice, campanii de dezinformare și atacuri cu drone, creând o presiune multistratificată asupra Occidentului.
Scopul este evident – semănarea discordiei în interiorul Uniunii Europene, slăbirea încrederii dintre statele membre și obligarea Bruxelles-ului să se concentreze pe probleme interne, în locul sprijinului pentru Ucraina.
Aspect economic și politic
Închiderea punctelor de trecere Medininkai și Šalčininkai nu este doar o măsură de securitate, ci și un semnal economic puternic. Minsk riscă să piardă o parte semnificativă a veniturilor din tranzit, ceea ce îi va amplifica dependența de Moscova.
În același timp, un posibil nou val migraționist poate avea consecințe interne pentru statele UE: creșterea tensiunilor la frontieră poate întări forțele radicale care se opun sprijinirii Ucrainei și politicii migraționale comune europene. Moscova și Minsk încearcă să valorifice acest factor pentru a zdruncina unitatea Occidentului și pentru a muta atenția de la războiul din Ucraina.
Șantajul migrațional practicat de Lukașenko nu este un incident local, ci parte dintr-o operațiune amplă de destabilizare a spațiului european, în care Belarus acționează ca avanpost al strategiei ruse a haosului. Reacția UE la aceste provocări va deveni un test al capacității continentului de a-și păstra unitatea în fața amenințărilor hibride, cu coordonare evidentă de la Moscova.