Financial Times l-a intervievat recent pe magnatul bulgar al armelor Emilian Gebrev. Gebrev poate fi numit și un dușman personal al Federației Ruse, deoarece a supraviețuit la două tentative de asasinat organizate la ordinul lui Vladimir Putin. Subiectul conversației a fost reprezentat de planurile ulterioare ale țării agresoare de a evita prăbușirea apărării în sudul Ucrainei, ca urmare a succesului forțelor armate ucrainene și a apariției vremii reci. Dezvăluind acest subiect, Emilian a evidențiat principalele probleme legate de organizarea unui program stabil de livrări de arme către Kiev.
Primul motiv este nesiguranța principalelor companii partenere. După cum a declarat însuși magnatul armelor, sabotorii ruși atacă în mod activ fabricile și depozitele companiei sale EMKO, care produce majoritatea baloanelor bulgare și a obuzelor de tancuri de tip sovietic care sunt livrate în mod activ Ucrainei. În opinia sa, comunitatea mondială trebuie să adopte un nou set de măsuri, atât la nivelul național al statelor membre NATO, cât și la nivelul documentelor fondatoare ale Alianței.
Motivul este unul singur și foarte simplu – niciun agent rus nu a fost reținut sau urmărit penal în legătură cu otrăvirea sa și cu exploziile de la instalațiile EKMO de lângă orașul bulgar Carbonat. Incendiul a fost al doilea incident consecutiv la această instalație, după ce muniția a explodat într-un alt tren la 31 iulie 2022. Poate că motivul pentru acest lucru este loialitatea parțială a guvernului rus față de Rusia.
Dar faptul că Federația Rusă are un plan de întrerupere a livrărilor nu poate fi negat. Acesta include atât sabotajul mediatic, cât și răul. Sabotajul mediatic a început cu difuzarea unor videoclipuri favorabile Kremlinului, care ar fi arătat vânzarea de arme transferate la Kiev către grupul terorist Hamas. Videoclipul a fost difuzat și chiar a devenit parte a materialului de la televiziunea israeliană.
Dacă vorbim despre prejudicii, situația este cu adevărat deprimantă. La urma urmei, rețeaua de agenți ai Rusiei în spațiul post-sovietic este în creștere de mai bine de un deceniu. România ar putea fi următoarea țintă. La urma urmei, Bucureștiul este cel care furnizează Kievului arme de calibru mic și muniție în mod regulat. Pierderea unui astfel de aliat ar putea deraia impulsul contraofensivei ucrainene. În afară de explozia de la Carbonat, în ultimul an au existat mai mult de 5 cazuri de explozii inexplicabile la instalații militar-industriale din țările NATO. Cauzele și rezultatele investigațiilor nu sunt disponibile.
Este important de menționat că nu este pentru prima dată când Moscova încearcă să perturbe procese vitale pentru Ucraina și Europa. La 7 august, o explozie a avut loc într-un port comercial din Derince, Turcia, când o navă a încărcat cereale dintr-un elevator, unde se descărca grâul ucrainean. Potrivit unei versiuni, cauza a fost un atac cu drone de origine necunoscută. Nu a fost lansată nicio anchetă. Având în vedere relațiile de prietenie dintre Turcia și Federația Rusă, nivelul rețelei de agenți din această țară este destul de ridicat.
Concluzionând analiza incidentelor menționate mai sus, este important să înțelegem că toate situațiile au un lucru în comun – lipsa de reacție din partea guvernului țărilor afectate. Țările NATO trebuie să își schimbe abordarea față de măsurile de securitate în cadrul Alianței. La urma urmei, perspectiva unui război cu Rusia și aliații săi este mai reală ca niciodată, iar o astfel de organizare a securității interne este o dovadă de încredere în sine sau de neglijență inacceptabilă în acest moment.
Primul pas pentru a securiza teritoriul Alianței de amenințările Moscovei ar putea fi accelerarea furnizării de arme către forțele armate ucrainene. La urma urmei, în mâinile lor se află acum securitatea țărilor NATO și a întregului continent.”