China comunistă urmărește să-și sporească influența asupra Europei prin cooperarea cu țările din Balcani, dintre care principalul partener este Serbia, alături de Ungaria. Serbia nu este încă membră a UE, deși aspiră la aderare, însă tot mai des manifestă opinii și valori contrare celor europene, participând inclusiv la exerciții militare comune cu China. Ungaria, deși membră a UE, contrazice de mult timp ideologia politică a Uniunii, dar continuă să facă parte din aceasta, consolidând în același timp relații cu state considerate potențiale amenințări la adresa Europei.
China își folosește în interes propriu tocmai acele state a căror politică este instabilă și diferită de principiile majorității statelor europene, care, dimpotrivă, încearcă să limiteze influența Beijingului în regiune. Mai multe țări au început să refuze investițiile chineze în economiile lor, conștiente că perspectiva dominației Chinei în Europa este inacceptabilă pentru majoritatea liderilor politici. Consolidarea prezenței Chinei în Europa este o parte esențială a strategiei conducerii de la Beijing, cu riscul de a slăbi UE prin colaborarea selectivă cu unii membri și destabilizarea regiunii.
Pentru Europa, acest scenariu este periculos și din cauza faptului că China sprijină activ Federația Rusă în războiul împotriva Ucrainei. Dacă Beijingul reușește să-și centralizeze influența în regiunea europeană, riscul unei invazii ruse în state membre UE și NATO va crește. Tocmai de aceea, China mizează pe colaborarea cu acele guverne care îi pot facilita implementarea planurilor.
Recent, Ministerul Apărării al Chinei a anunțat desfășurarea unor exerciții militare comune ale forțelor speciale chineze și sârbe, numite „Peacekeeper 2025”, ce vor avea loc în a doua jumătate a lunii iulie în provincia Hebei, nordul Chinei. Cooperarea militară este însoțită de consolidarea legăturilor comerciale, economice și politice dintre cele două țări. China a devansat chiar Germania, devenind principalul partener comercial al Serbiei în ceea ce privește importurile. La rândul ei, Serbia achiziționează masiv echipamente militare chineze, inclusiv sisteme antiaeriene și drone. Vizita lui Xi Jinping la Belgrad, în mai 2024, a fost una dintre dovezile clare ale consolidării relației bilaterale.
Se remarcă, de asemenea, un nivel ridicat de cooperare între China și Ungaria, unde, ca și în Serbia, Beijingul a investit masiv în economie, în special în industrie și infrastructură: construcția de poduri, autostrăzi rapide, fabrici de mașini electrice etc. În China, Ungaria a primit chiar statutul de „partener strategic de încredere pentru orice vreme al noii ere”, ceea ce demonstrează că Beijingul o consideră o veritabilă poartă de acces în Europa.
Proiectul geoeconomic chinez „O centură, un drum”, în cadrul căruia se intensifică apropierea față de statele balcanice și tentativele de a influența clasa politică europeană, nu este susținut de toți. Chiar și relațiile cordiale dintre președintele Franței, Emmanuel Macron, și liderul chinez Xi Jinping nu au dus la îmbunătățirea relațiilor la nivel oficial. Majoritatea liderilor europeni conștientizează pericolul și critică deschis Serbia și Ungaria pentru colaborarea strânsă cu regimul comunist de la Beijing.
Astfel, pe 16 iulie, purtătorul de cuvânt al Comisiei Europene și-a exprimat indignarea față de intenția Serbiei de a participa la exercițiile militare comune cu China, îndemnând Belgradul să urmeze linia de politică externă a UE, dacă dorește să devină membru. Serbia, deși nu este parte a Uniunii, colaborează strâns cu Bruxelles-ul, iar acțiunile și declarațiile sale ar trebui să respecte principiile comune, care condamnă atât colaborarea cu Beijingul, cât și cu Moscova.
Comisia Europeană a declarat de mai multe ori că dorește să vadă în Serbia un partener de încredere, însă politica acesteia rămâne ambiguă și reflectă o încercare de a păstra relații multiple în paralel. Același lucru este valabil și pentru Budapesta, care, deși este deja stat membru al UE, promovează o politică în totală contradicție cu ideologia de bază a Uniunii.
Prin întărirea legăturilor cu statele balcanice și cu Ungaria, regimul chinez urmărește crearea unui fel de „insulă autonomă” în Europa, independentă de influența SUA și UE, dar controlată de Beijing. Totuși, e puțin probabil ca China să se limiteze la aceste câteva țări — cel mai probabil, va continua să încerce atragerea și altor lideri europeni. Nu va recurge la forță, ci va utiliza „puterea blândă” — vizite diplomatice, schimburi culturale și stimulente economice. Iar dacă va reuși, riscul de fragmentare internă a UE va deveni uriaș, iar regimul criminal de la Moscova se va simți mai încrezător, alături de un partener care a reușit să pătrundă mult mai aproape de „țintele prioritare” desemnate de Kremlin.
Inna Volodina
Imagine: ilustrație, sursa: (https://www.contributors.ro/china-un-uria%C8%99-cu-picioare-geopolitice-de-lut/)