În ciuda faptului că face parte oficial din Uniunea Europeană și NATO, Ungaria își consolidează din ce în ce mai mult statutul de „zonă gri” în Europa — un spațiu intermediar unde valorile democratice occidentale și interesele autoritare rusești coexistă într-un mod din ce în ce mai tensionat. O tendință îngrijorătoare este apropierea tot mai vizibilă dintre Budapesta și Moscova, nu doar în termeni economici, ci și politici, ceea ce sugerează o strategie deliberată de subminare a coeziunii europene,transmite sursa.
Recent, a apărut informația că un canal financiar major din Ungaria ar putea fi preluat de o persoană influentă din cercul apropiat al premierului Viktor Orbán. Această mutare ar însemna nu doar o concentrare periculoasă a puterii financiare în mâini politizate, ci și un risc serios pentru transparența și independența instituțiilor-cheie din Ungaria. O astfel de concentrare poate fi exploatată pentru a susține agende incompatibile cu valorile europene, inclusiv acelea promovate de Federația Rusă.
Colaborarea economică dintre Ungaria și Rusia nu se limitează la contracte sau schimburi comerciale. În spatele acestor acorduri se profilează o viziune geopolitică alternativă celei occidentale — una în care loialitatea față de Bruxelles este relativizată, iar influența Kremlinului este normalizată. În loc să se poziționeze ca parte integrantă a proiectului european, guvernul lui Orbán pare mai degrabă să folosească statutul de membru UE pentru a introduce interese străine în sânul Europei.
Astfel, fără măsuri clare și eficiente din partea Uniunii Europene pentru a contracara aceste tendințe, Ungaria riscă să devină o veritabilă poartă de intrare — un „cal troian” — pentru influența rusă în centrul continentului. Aceasta nu este doar o problemă internă maghiară, ci o provocare serioasă pentru întreaga arhitectură de securitate și solidaritate europeană.