1 Decembrie este ziua în care românii de pretutindeni sărbătoresc drept Ziua Națională a României, cel mai important moment din istoria românilor. În urmă cu 105 ani, la 1918, la Alba Iulia a avut loc Marea Adunare ce a votat unirea Transilvaniei cu România, și a consfințit ceea ce acum numim România Mare. Pe ce alte date a fost în trecută sărbătorită ziua României, ce obiceiuri și tradiții au românii de această zi specială, ce manifestări sunt planificate în ziua de azi, care sunt regulile de acces și zona restricțiilor rutiere, toate în articolul următor.
Ziua Națională a României a fost stabilită pe data de 1 decembrie imediat după Revoluție, prin Legea nr. 10 din 31 iulie 1990. Același act normativ stabilea că Ziua Națională pe 1 decembrie este și o sărbătoare publică și zi liberă pentru toți angajații.
Marea Unire de la 1918 – Acea zi de 1 Decembrie care a devenit Zi Națională pentru toți românii
Pe 1 decembrie 1918 a fost convocată, la Alba Iulia, Adunarea Naţională a Românilor, lucrările finalizându-se cu Hotărârea de unire necondiţionată a Transilvaniei cu România, votată în unanimitate. Acest act a avut loc după ce la data de 27 martie 1918 s-a decis unirea Basarabiei, iar pe 28 noiembrie 1918 organul reprezentativ al Bucovinei a votat și el unirea cu țara.
Pe 1 decembrie 1918, se decide astfel în unanimitate unirea Transilvaniei, Crişanei şi Maramureşului cu România, dar cu păstrarea unei autonomii locale, pe baze democratice, cu egalitate între naţionalităţi şi religii.
„Adunarea Naţională a poporului român din Transilvania, Banat şi părţile ungurene a primit rezoluţiunea prezentată prin Vasile Goldiş în întregimea ei şi astfel unirea acestei provincii româneşti cu ţara mamă este pentru toate veacurile decisă”, anunţa atunci Gheorghe Pop de Băseşti, preşedintele Marii Adunări.
La Alba Iulia, aşa cum a fost şi la Cernăuţi, la 28 noiembrie, a fost o adunare a tuturor românilor din Austro-Ungaria. Tot aici, la Alba Iulia, se constituie Marele Consiliu Naţional Român, care este format din 200 de membri aleşi şi încă 50 cooptaţi.
În următoarea zi, Consiliul numeşte un guvern provizoriu, numit Consiliul Dirigent al Transilvaniei, care îl are în frunte pe Iuliu Maniu. La 11 decembrie se ratifică Marea Unire de către Guvernul României, iar declaraţia de la Alba Iulia este înmânată regelui Ferdinand.
Regele promulgă în aceeaşi zi decretul de sancţionare a unirii (inclusiv a Basarabiei şi Bucovinei). Un an mai târziu, pe 29 decembrie 1919, Parlamentul României votează legile de ratificare a unirii Transilvaniei, Crişanei, Maramureşului, Banatului, Bucovinei şi Basarabiei cu România.
Recunoaşterea internaţională a unirii Bucovinei cu România s-a făcut la 10 septembrie 1919, prin semnarea Tratatului de la Saint Germain dintre Puterile Aliate şi Austria. Recunoaşterea unirii Transilvaniei, Banatului, Crişanei şi Maramureşului cu România s-a făcut prin Tratatul de pace de la Trianon, încheiat la 4 iunie 1920, de Puterile Aliate şi Asociate şi Ungaria.
Pe 28 octombrie 1920, s-a semnat Tratatul de la Paris, pe de-o parte de România şi pe de cealaltă parte de Puterile Aliate (Franţa, Marea Britanie, Italia şi Japonia), care a avut ca scop recunoaşterea unirii României cu Basarabia. Dar acesta nu a intrat în vigoare pentru că Japonia nu l-a ratificat. De asemenea, Uniunea Sovietică nu a recunoscut această unire, iar acţiunile Japoniei au venit ca rezultat al unui protocol secret care a făcut parte dintr-un tratat între cele două din 1925.
Ziua Națională a României a fost sărbătorită în trecut și pe 10 mai sau 23 august
Anterior, în perioada 1866 – 1947, Ziua Națională a României a fost sărbătorită pe 10 mai, apoi, între anii 1948 și 1989, pe 23 august.
Deoarece prințul Carol de Hohenzollern-Sigmaringen a depus în data de 10 mai 1866 jurământul în fața adunării reprezentative a Principatelor Române Unite, aceasta a fost desemnată Ziua Naţională, fiind sărbătorită până în 1947.
În 2015, Camera Deputaţilor a decis ca 10 mai să fie sărbătoare naţională, fiind ziua care marchează trei momente istorice – începutul domniei lui Carol I, Independenţa de stat şi încoronarea primului rege al ţării.
După abdicarea forțată a regelui Mihai I, pe 30 decembrie 1947, Camera Deputaților a adoptat legea prin care a proclamat Republica Populară Română. Data de 23 august a fost decisă drept sărbătoare de stat, fiind cunoscută ca ziua insurecției armate antifasciste, începutul revoluției populare în România. Data făcea referire la întoarcerea armelor împotriva Germaniei naziste și arestarea Guvernului condus de Ion Antonescu în anul 1944.
Tradiții și obiceiuri de 1 Decembrie
Ziua Naţională a României este marcată an de an prin evenimente patriotice, în special prin parade militare – cele mai celebre fiind cea de la București de la Arcul de Triumf și cea de la Alba Iulia.
Totodată peste tot în țară au loc parade militare mai mici sau ceremonii de depuneri de coroane şi jerbe de flori la monumentele eroilor.
În catedralele, bisericile și mănăstirile din țară este oficializată slujba specifică” Te Deum”, prin care sunt pomeniți eroii neamului românesc care au luptat pentru Marea Unire de la 1918.
De 1 decembrie au loc și ceremonii organizate de școli, deși în ultimii ani situația creată de pandemia COVID au limitat mult aceste manifestații. Deobicei în școli și grădinițe sunt organizate serbări, iar copii îmbracă portul populari. Drapelul naţional este arborat în toate instituţiile de stat din ţară, dar și în casele românilor patrioți. Mulți au ajuns în ultimii ani s-și monteze simbolic un mic tricolor și pe mașină.
Pe lângă acestea, Ziua Națională a României este marcată și ca o sărbătoare culinară care vine ca o deschidere a perioadei de Sărbători de Iarnă. Astfel, mulți români sărbătoresc pe 1 Decembrie cu un pahar cu vin, normal sau fieri, cu țuică fiartă, cu tradiționalii mici sau cu fasole cu ciolan.
Mai multe despre sărbătoarea culinară din jurul zilei de 1 Decembrie:
Parada militară de 1 Decembrie – Ce echipamente moderne vor fi prezentate de Armata română la: Elicoptere Black Hawk ale SMURD, tancurile Leclerc din Franța, multe tipuri de blindate de la aliați și numeroase avioane F-16
Parada militară de 1 Decembrie, Ziua Națională a României, marchează 105 ani de la Marea Unire, iar peste 2.400 de militari și specialiști ai MApN, MAI, SRI și SPP, dar și soldați străini defilează în Capitală, împreună cu peste 150 de mijloace tehnice, în timp ce câteva zeci de aeronave vor survola orașul.
În premieră la această paradă vom vedea tancurile franceze Leclerc din Grupul de Luptă NATO condus de Franța în România, noile elicoptere Black Hawk ale SMURD, dar și alte blindate de luptă, sisteme de rachete și mai multe tipuri de avioane F-16.
VEZI MAI MULTE:
Iohannis a decalat recepția de la Cotroceni ca să zboare în Dubai unde va sta patru zile și va susține un discurs de câteva minute
Programul recepției de 1 Decembrie de la Cotroceni a fost decalat: Abia întors din Africa, Iohannis va pleca direct în Dubai, pentru patru zile.
Recepția oficială organizată la Cotroceni de Ziua Națională a României va începe la ora 14.00, mai devreme cu câteva ore față de alți ani. Klaus Iohannis, care în 23 noiembrie s-a întors din turneul de zece zile în Africa, unde a fost cu Carmen Iohannis, va pleca apoi în Dubani, pentru patru zile.
După recepție, Klaus Iohannis ar urma să plece în Dubai, a scris Digi 24. Administrația prezidențială a anunțat că Iohannis se va afla în Dubai în perioada 2-4 decembrie, pentru a participa la cea de-a 28-a Conferință a Statelor parte la Convenția Cadru a Națiunilor Unite privind Schimbările Climatice (COP28). Cotroceniul nu a publicat însă și agenda președintelui.
Aceeași sursă spune că Iohannis va avea un discurs de câteva minute la reuniunea privind schimbările climatice.
În aceste zile, temperaturile în Dubai sunt de 29 -31 de grade.
Iohannis ar urma să susțină la COP 28 un discurs de aproximativ trei minute.
- „Reprezentarea la COP28 este una la cel mai înalt nivel, până în prezent peste 140 de șefi de stat și de guvern confirmând participarea și urmând să aibă declarații naționale la Summitul Global privind Acțiunea Climatică.
- Intervențiile naționale, limitate la aproximativ trei minute de regulile ONU, având în vedere numărul foarte mare de vorbitori, vor iniția negocierile care urmează la COP28 pe parcursul întregii Conferințe care va dura două săptămâni și la care sunt așteptați zeci de mii de negociatori, reprezentanți ai guvernelor, întreprinderilor, ONG-urilor și mediului academic și de inovare.
- Președintele României va susține declarația națională în dimineața zilei de 2 decembrie 2023 și va evidenția faptul că schimbările climatice se intensifică, iar efectele acestora sunt dezastruoase în întreaga lume.
- Președintele Klaus Iohannis va susține necesitatea implementării de urgență a angajamentelor deja asumate cu privire la combaterea schimbărilor climatice. Totodată, va sublinia importanța pe care educația privind clima și mediul înconjurător o are în sistemul de învățământ din România. În același timp, va reliefa ambiția României de a reduce în continuare emisiile de gaze cu efect de seră și deschiderea spre cooperare într-un cadru multilateral pe teme relevante pentru diplomația climatică a țării noastre.
- În intervenția sa, președintele Klaus Iohannis va face un apel cu privire la un angajament comun ambițios având ca obiectiv protejarea mediului înconjurător, în beneficiul tuturor cetățenilor”, spune Administrația Prezidențială.
1 Decembrie 2023 – Ziua Națională și parada militară de la Arcul de Triumf – Harta restricțiilor de circulație
Brigada Rutieră a Capitalei a anunțat că începând de joi, de la ora 09.00, și până vineri, la ora 14.30, vor fi luate următoarele măsuri:
- restricţionarea traficului rutier pe benzile I, II şi III în Piaţa Arcul de Triumf, pe sensul dinspre Piaţa Presei Libere către Piaţa Victoriei, de la Aleea Primo Nebiolo până la Arcul de Triumf şi pe Str. Alexandru Constantinescu, de la Arcul de Triumf până la Bd. Mărăşti, pe ambele sensuri de mers, pentru amplasarea/demontarea tribunei oficiale;
- restricţionarea bretelei de circulaţie care face legătura între Bd. Mareşal Alexandru Averescu şi Şos. Kiseleff;
- restricţionarea spaţiului interzis circulaţiei, dispus în spatele Arcului de Triumf, între Bd. Mareşal Alexandru Averescu şi Bd. Mareşal Constantin Prezan.
În 1 Decembrie, în intervalul 03.00 – 14.30:
- restricţionarea traficului rutier pe Şos. Kiseleff, precum şi a străzilor adiacente, între Piaţa Victoriei, Piaţa Arcul de Triumf şi Piaţa Presei Libere, cu specificaţia că în pasajul de la Piaţa Presei Libere se va putea permite circulaţia doar către Piaţa Montreal;
- restricţionarea traficului pe Bd. Mareşal Constantin Prezan, între Piaţa Charles de Gaulle şi Piaţa Arcul de Triumf, precum şi pe străzile adiacente;
- restricţionarea traficului pe str. Alexandru Constantinescu, între Bd. Mărăşti şi Piaţa Arcul de Triumf;
- restricţionarea traficului pe Bd. Mareşal Alexandru Averescu, între Bd. Mărăşti şi Piaţa Arcul de Triumf, precum şi pe străzile adiacente;
- restricţionarea traficului pe Str. Arh. Ion Mincu, Str. Barbu Delavrancea, Str. Nicolae Ionescu, Str. Ady Endre, Str. Sg. Vasile Dorobanţu, Str. Docenţilor, Str. Mahatma Gandhi şi pe Str. Petofi Sandor;
- restricţionarea traficului pe Str. Clucerului, între str. Arh. Ion Mincu şi Bd. Mareşal Alexandru Averescu, precum şi pe străzile adiacente spre Bd. Ion Mihalache;
- restricţionarea traficului pe Str. Gheorghe Brătianu, între str. Arh. Ion Mincu şi Str. Docenţilor, precum şi pe străzile adiacente către Bd. Aviatorilor;
- restricţionarea traficului pe Str. Uruguay, între Bd. Aviatorilor şi Şos. Kiseleff, precum şi pe străzile adiacente spre cele două bulevarde;
- restricţionarea traficului pe Str. Monetăriei şi pe Aleea Primo Nebiolo;
- eliberarea parcării în rond Kiseleff.
În 1 Decembrie, între orele 05.00 – 13.00, se va interzice accesul pietonal, astfel:
- pe Şos. Kiseleff, între Str. Primo Nebiolo şi Piaţa Arcul de Triumf, cu excepţia invitaţilor;
- pe Str. Alexandru Constantinescu, între Bd. Mărăşti şi Piaţa Arcul de Triumf;
- pe Bd. Mareşal Constantin Prezan, între Piaţa Charles de Gaulle şi Piaţa Arcul de Triumf, pe trotuarul din partea dreaptă în sensul de mers spre Piaţa Arcul de Triumf, cu excepţia reprezentanţilor mass-media;
- în parcul Regele Mihai I între Aleea Michael Jackson (porţiunea cuprinsă între Piaţa Arcul de Triumf şi zona aleii de acces spre Muzeul Satului) – Aleea Grădina Japoneză – Aleea Aventura Parc şi Bd. Constantin Prezan;
Restricţionarea accesului pietonal se va face şi pe:
- Şos. Kiseleff, între Piaţa Arcul de Triumf şi Str. Uruguay;
- Bd. Mareşal Alexandru Averescu, între Bd. Mărăşti şi Piaţa Arcul de Triumf;
- Bd. Mareşal Constantin Prezan (pe trotuarul din partea stângă pornind de la Piaţa Charles de Gaulle) de la Str. Mr. Gheorghe Şonţu până la Piaţa Arcul de Triumf.
De asemenea, în 1 Decembrie, în intervalul orar 19.00 – 22.00 va avea loc retragerea cu torţe, pe prima bandă de circulaţie pe următorul traseu: Palatul Cercului Militar Naţional – Calea Victoriei – Bd. Regina Elisabeta – Bd. Mihail Kogălniceanu – Spl. Independenţei – Bd. Eroilor Sanitari – Str. Profesor Doctor Gheorghe Marinescu – Şos. Cotroceni – Bd. Iuliu Maniu – Bd. General Paul Teodorescu – Bd. Timişoara – sediul Brigăzii 30 Gardă.
Pentru această ceremonie traficul va fi restricţionat astfel:
- între orele 18.00 – 19.30, pe Str. Constantin Mille;
- în intervalul orar 18.40 – 19.45, pentru 10 minute, se va restricţiona traficul rutier pe Calea Victoriei, benzile I şi II, în faţa Palatului Cercului Militar Naţional (între Str. Constantin Mille şi Bd. Regina Elisabeta);
Rute ocolitoare
Brigada Rutieră recomandă următoarele rute ocolitoare:
- Şos. Bucureşti-Ploieşti – Piaţa Presei Libere – Piaţa Montreal – Bd. Mărăşti – str. Turda – Bd. I Mihalache – Piaţa Victoriei;
- Şos. Bucureşti-Ploieşti – Piaţa Presei Libere – Piaţa Montreal – Bd. Mărăşti – Str. Turda – Podul Grant;
- Piaţa Victoriei – Bd. Aviatorilor – Bd. Nicolae Caramfil – Bd. Aerogării – Şos. Bucureşti – Ploieşti;
- Şos. Ştefan cel Mare – Str. Barbu Văcărescu – Bd. Aerogării – Şos. Bucureşti-Ploieşti.
- Pietonilor li se recomandă să circule doar pe trotuare, traversarea străzii să o facă doar prin locurile special amenajate şi la culoarea verde a semaforului electric, după ce s-au asigurat temeinic.
Programul ceremoniilor organizate de 1 Decembrie în Capitală
- În 1 Decembrie, de Ziua Națională a României, în Bucureşti vor fi organizate mai multe ceremonii:
- între orele 7.00 – 11.00, ceremonie militară şi religioasă cu depunere de coroane şi jerbe de flori la Monumentul Ostaşului Necunoscut (Parcul Carol I).
- începând cu ora 11.00 – Parada Militară Naţională în Piaţa Arcul de Triumf;
- începând cu ora 12.00 – expoziţia tehnică militară în Piaţa Arcul de Triumf;
- între orele 19.00 – 22.00 – retragerea cu torțe.
Cum va circula metroul de Ziua Națională și în minivacanța din jurul zilei de 1 Decembrie. Programul Metrorex
Metrorex anunță cum vor circula trenurile de metrou în minivacanța de 1 Decembrie. Zilele de 30 noiembrie (Sf. Andrei) și 1 Decembrie (Ziua Națională) sunt sărbători legale și zile libere pentru toți angajații, iar imediat după ele vin două zile de weekend, astfel încât pentru mulți români va urma o minivacanță.
- Metrorex informează că în perioada 30.11.2023 – 03.12.2023, circulația trenurilor de metrou se va desfășura conform graficelor aprobate pentru weekend și sărbători legale, la un interval de 10 minute, pe toate magistralele de metrou.
„Pentru a veni în întâmpinarea celor care vor să asiste la ceremoniile organizate cu ocazia Zilei Naționale, Metrorex va introduce trenuri suplimentare, după caz, pentru preluarea fluxurilor crescute de călători”, mai transmite compania.