Preşedintele Klaus Iohannis a promulgat, joi, noua lege a pensiilor speciale, în urma punerii în acord cu recomandările Curții Constituționale. Noua forma a legii este una blândă pentru că menține pensiile mari pentru magistrați și pentru restul categoriilor introduce o impozitare progresivă de la 10-20%. Legea a fost adoptată la începutul săptămânii de către plenul Camerei Deputaţilor, transmite sursa.
Legea promulgată prevede ca judecătorii, procurorii, judecătorii de la Curtea Constituţională, magistraţii-asistenţi de la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie şi de la Curtea Constituţională, precum şi personalul de specialitate juridică cu o vechime de cel puţin 25 de ani realizată numai în aceste funcţii, se pot pensiona la împlinirea vârstei de 60 de ani şi pot beneficia de o pensie de serviciu în cuantum de 80% din baza de calcul reprezentată de media indemnizaţiilor de încadrare brute lunare şi a sporurilor avute în ultimele 48 de luni de activitate înainte de data pensionării.
De asemenea cuantumul net al pensiei de serviciu nu poate fi mai mare de 100% din venitul net avut în ultima lună de activitate înainte de data pensionării”.
O altă noutate care reglementează pensiile speciale pe următorii 20 de ani prevede că începând cu data de 1 ianuarie 2024 judecătorii, procurorii, judecătorii de la Curtea Constituţională, magistraţii-asistenţi de la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie şi de la Curtea Constituţională, precum şi personalul de specialitate juridică se pot pensiona şi pot beneficia de pensia de serviciu dacă îndeplinesc condiţia de vechime de minimum 25 de ani realizată numai în aceste funcţii, precum şi condiţia de vârstă de cel puţin 47 de ani şi 4 luni.
Această vârstă de pensionare creşte cu câte 4 luni în fiecare an calendaristic, până la atingerea vârstei de pensionare de 60 de ani.
O altă clarificare adusă de către Ministerul Finanţelor asumată doar de PSD, nu şi de PNL se referă la impozitul lunar pentru fiecare plătitor de venit din pensii introduce sintagma „sau egală cu acesta”, în cazul venitului lunar din pensii care are atât componentă contributivă, cât şi componentă necontributivă, din care se deduce plafonul de venit neimpozabil lunar de 2.000 de lei, pentru partea contributivă se aplică dispoziţiile:
o cotă de impunere de 10%, iar pentru partea necontributivă se aplică progresiv următoarele cote de impunere:
- 10%, pentru partea mai mică decât nivelul câştigului salarial mediu net sau egală cu acesta;
- 15%, pentru partea cuprinsă între nivelul câştigului salarial mediu net şi nivelul câştigului salarial mediu brut utilizat la fundamentarea bugetului asigurărilor sociale de stat sau egală cu acesta;
Reforma pensiilor speciale este jalon în PNRR. Dacă acesta nu este îndeplinit, România pierde 3,1 miliarde de euro de la UE.
Pensiile speciale costă statul român în jur de 12 miliarde de lei anual. La finalul lunii iulie, numărul pensiilor de serviciu era de 10.310. Dintre acestea, mai mult de jumătate, adică 5.309 erau ale procurorilor și judecătorilor. Pensia medie în acest caz este de 21.583 de lei, potrivit datelor publice.