Românul care a inventat lansatorul automat de mingi de tenis de masă și după viața căruia s-a făcut filmul „Omul fără linia vieții” (ce va intra în cinematografe pe 1 decembrie) a acordat un interviu HotNews.ro în care povestește despre cum l-au băgat comuniștii la închisoare în urma unei înscenări și cum și-a refăcut ulterior viața în străinătate.
Ionel Sporea, inventatorul lansatorului automat de mingi de tenisFoto: Arhiva personala
Inventatorul român Ionel Sporea a avut o viață care se cerea transformată în film. În 1970, când avea doar 12 ani, Sporea a devenit campion național la tenis de masă. Șapte ani mai târziu a reușit să creeze conceptul unui lansator performant de mingi de tenis de masă.
A fost inspirat de o maşinărie produsă de firma suedeză STIGA, care la acel moment era o cutie ce arunca mingi la punct fix. În schimb, invenția românului executa o mulţime de lovituri, diferite una de alta, care surprindeau sportivul aflat la primire, iar dacă erau returnate corect, mingile erau strânse de robot care apoi relua procesul de lansare.
Invenția a fost înregistrată oficial în 1985, doar că în perioada regimului comunist toate drepturile intelectuale aparțineau statului.
Patru ani mai târziu, mașinăria a câștigat premiul special la Târgului Internaţional de la Moscova.
Însă, în urma unei înscenări făcută de Securitate, Sporea a fost acuzat de luare de mită și trădare de patrie, și a fost condamnat la 12 ani de închisoare la Jilava, acolo unde s-a împrietenit cu Fane Spoitoru.
A executat în total 14 luni din sentință, pentru că în 1989 a avut loc Revoluția, iar după moartea lui Ceaușescu a fost eliberat și decis să emigreze.
Ionel Sporea a ajuns în Belgia unde timp de o săptămână a dormit pe străzi, sub cartoane. Apoi a început să lucreze ca barman și încet-încet și-a făcut o viață și s-a stabilit la Wenduine, un oraş de lângă Bruges.
Tot în acea perioadă, clubul Cercle Brugge KSV a transferat trei români: Dorinel Munteanu, Tibor Selymes şi Marius Cheregi, iar Sporea a ajuns să fie translatorul lor și i-a ajutat să se integreze mai repede.
După 1994 a plecat în Canada și s-a stabilit acolo. Filmul „Omul fără linia vieții”, în regia Adrianei Vasilcov, care va avea premiera în cinematografele din toată țara pe 1 decembrie, spune povestea acestui român destul de puțin cunoscut până acum.
Din distribuție fac parte nume mari precum Armand Calotă, Maia Morgenstern, Eugenia Șerban, Rareș Andrici și Carmen Tănase, iar rolul lui Ionel Sporea este interpretat de actorii Armand Calotă și Rareș Andrici.
Ionel Sporea a acordat un interviu HotNews.ro despre povestea vieții sale, care s-a transformat acum și într-un film.
„Nu mă puteam împăca cu mine însumi să țin ascunsă în adâncul sufletului toată această poveste”
În cazul dumneavoastră, zicala „viața bate filmul” se aplică perfect. Filmul „Omul fără linia vieții”, inspirat din viața dumneavoastră., intră în cinematografele din România din 1 decembrie. Ce sentimente vă încearcă legat de asta?
Ionel Sporea: Am scris mai întâi romanul inspirat din viața mea, „Dincolo de iubire și ură”, pentru că nu mă puteam împăca cu mine însumi să țin ascunsă în adâncul sufletului toată această poveste a vieții mele, simțeam nevoia ca ea să fie spusă așa cum a fost, cum am trăit-o, și cu bune și cu rele.
Apoi, mi-am zis: „Dar, oare, nu aș putea ca acest roman să-l adaptez într-un scenariu de film?” Și așa a apărut: „Omul fără linia vieții”, ca o împlinire a unui vis.
Povestea filmului începe de la o invenție – cum v-a venit ideea pentru lansatorul automat de mingi de tenis de masă?
Eu am făcut tenis de masă de performanță de mic copil, am fost campion național. Apoi, ajungând să fac studii și să lucrez în domeniul tehnicii și al ingineriei, într-o zi am văzut un mic robot de antrenament fabricat de firma suedeză Stiga… și de aici am avut ideea de a-l perfecționa și moderniza la un alt nivel mult mai ridicat, care să ajute sportivii în pregătirea lor.
M-am asociat cu un coleg de la IMGB București, Emil Marian, și împreună am făcut primul prototip care a fost testat și omologat de Federația de Tenis de Masă.
După asta ați ajuns după gratii, la Jilava, pe nedrept. Ce vă mai amintiți legat de perioada aceea?
Este foarte, foarte greu să-ți imaginezi și mai ales să accepți că azi ești în „vârful piramidei” din punct de vedere profesional, că ai devenit primul inventator din lume al Robotului modern de antrenament la tenis de masă, că ai luat „Premiul Special” la Salonul Național de Invenții și la Târgul Internațional de Materiale Sportive de la Moscova, ca apoi să te trezești dintr-o dată arestat și trimis în temnițele închisorii de la Jilava, fără să știi de ce!
Însă, mi-am închipuit că probabil acesta este destinul meu, că trebuie să trec și prin Iad ca să mă ridic din nou după aceea din propria-mi cenușă.