Conceptul de „paradox sapiens” este unul relativ nou, deși întrebarea s-a aflat de multă vreme pe buzele multor specialiști. A apărut în 1996, formulat fiind de către un arheolog britanic, Colin Renfrew. Iar Renfrew se întreba atunci, mai mult sau mai puțin retoric, de ce există o perioadă atât de mare de timp de la apariția omului și până la nașterea societății tehnologice de azi
Când apare, de fapt, Homo sapiens?
Și aici merită să subliniem câteva aspecte. Dacă ne luăm după ipotezele cu cea mai largă circulație, Homo sapiens a apărut acum circa 200.000 de ani, undeva în estul Africii. Alții spun că acum 300.000, în nord-vestul Continentului Negru. Ba unii mai entuziaști duc și mai departe în timp apariția speciei noastre, până acum vreo 400.000 – 500.000 de ani. Revin imediat asupra acestei idei.
Apoi, trebuia luat în calcul elementul „modernității”, al unui comportament complex, al unei gândiri abstracte. Și aici există alte două concepte, care chipurile ar trebui să facă lumină. Vorbim odată de „omul anatomic modern”, adică acel individ care capătă trăsăturile specifice speciei H. sapiens, și „omul intelectual modern”, care apare odată cu zorii neoliticului, acum crica 12.000 de ani.
De fapt, zice autorul conceputului de „paradox sapiens”, abia atunci începe adevărata „revoluție culturală și tehnologică” a omenirii. Iar întrebare sa era legată tocmai de perioada extrem de lungă de timp, aproape 200.000 de ani, de care omul a avut nevoie pentru a face acest pas uriaș. Bun!
Paradigma evoluției omului, oricât ne-ar plăcea nouă să credem că este rezolvată și că face trimitere la o origine africană, nu este nici pe departe elucidată. Tot la 200.000 de ani avem așa ziși H. sapiens și în Israel, ba chiar și prin China la 120.000 de ani, cu mult înaintea așa migrații „Out of Africa 2”.
Apoi, cu tot respectul pentru cei care au definitiv speciile acelea din estul și nord-vestul Africii (Etiopia, respectiv Maroc) ca fiind Homo sapiens, vorbesc aici de Richard Leaky și J.-J. Hublin, trebuie luat în considerare că vorbim despre descoperiri extrem de controversate. În plus, acei indivizi par mai aproape de Homo erectus, din multe privințe, decât de Homo sapiens.
Am putea spune, și nu sunt puțini cei care au subliniat asta, că, mai degrabă, vorbim despre indivizi care ar putea duce evolutiv către Homo sapiens. Dar nici aici nu avem vreo garanție a continuității, căci nu poate dovedi nimeni că specimenele descoperite în cele două colțuri diametral opuse ale Africii nu reprezintă niște fundături genetice, niște comunități care au dispărut la un moment dat fără a lăsa urmași. Nu ar fi fost ceva neobișnuit.
Mai degrabă decât prin afinități de natură fenotipică, unele care nu pot fi doveda unei continuități pentru simplul motiv că resturile fosile asociate cu Homo sapiens mai vechi de 100.000 de ani sunt extrem de puține, o serie de ieșiri din Africa via Orient sunt incontestabile din punct de vedere al culturii materiale. Așa numitul „Complex Nubian”, o cultură materiale arhaică asociată cu Homo sapiens pe teritoriul Sudanului de acum circa 106.000 – 120.000 de ani, se regăsește sporadic în Orient la aceeași perioadă.