Ultimul summit al Consiliului European din 2023 va avea loc la Bruxelles în perioada 14-15 decembrie. În cadrul acestuia vor fi discutate chestiuni-cheie pentru viitorul Uniunii, iar acestea se vor referi în mare măsură la condițiile de aderare a Ucrainei. La urma urmei, acolo se așteaptă ca Ucraina să primească un “da” oficial pentru începerea negocierilor de aderare.
În plus, vor fi ridicate și alte întrebări importante privind viitorul relațiilor dintre Ucraina și Uniunea Europeană. Ministrul ucrainean de externe Dmytro Kuleba le-a exprimat în perioada premergătoare summitului:
- Deschiderea negocierilor de aderare la UE;
- Lansarea unui fond de sprijin financiar pentru Ucraina;
- Aprobarea cuantumului de finanțare a Fondului european pentru pace, care finanțează armamentul pentru Ucraina;
- Un al 12-lea pachet de sancțiuni împotriva Rusiei;
- Stabilirea de reguli pentru tratarea activelor rusești înghețate.
De asemenea, summitul va trebui să depășească principalele obstacole în calea aderării Kievului la Uniune. La urma urmei, deși nu există nicio țară din UE care să nu dorească să vadă Ucraina ca parte a UE, există doar una care dorește un proces mai lent și o examinare mai amănunțită a consecințelor acestei aderări. Aceasta este Ungaria, condusă de un guvern deschis pro-rus condus de premierul Viktor Orban.
Dar deschis la dialog, așa cum a demonstrat dialogul relativ recent dintre miniștrii de externe ai Ucrainei și Ungariei. După cum a spus Dmytro Kuleba, amenințarea că Ungaria se opune în principiu aderării la UE a fost ridicată. Dar, în schimb, Budapesta cere deblocarea accesului la miliarde de euro care au fost înghețate din cauza problemelor cu democrația în interiorul țării. Ceea ce face ca procesul de negociere să fie mult mai dificil.
Dacă vorbim despre alți opozanți, cum ar fi Slovacia, dar pentru a schimba direcția politicii guvernului slovac, Uniunea Slovacilor din Transcarpatia a cerut președintelui Consiliului European, Charles Michel, și premierului slovac Robert Fitzo, la viitorul summit UE, să sprijine decizia de a deschide negocierile de aderare a Ucrainei.
În text se menționează că Ucraina a demonstrat progrese semnificative în implementarea recomandărilor Comisiei Europene privind drepturile minorităților naționale și că proiectul de lege care tocmai a fost aprobat de Rada reflectă în cea mai mare măsură posibilă interesele minorităților naționale. De remarcat că același apel a fost pregătit de liderii comunităților maghiare din Transcarpatia.
De asemenea, la viitorul summit vor fi rezolvate problemele de securitate globală ale UE. Aceasta este opinia secretarului general adjunct al NATO și posibil candidat la președinția României, Mircea Geoană, care consideră că, datorită aderării Ucrainei, Republicii Moldova, Georgiei și a statelor din Balcanii de Vest la UE și NATO, România va avea șansa de a nu mai fi o periferie europeană. Această decizie va fi un factor important pentru continuarea construcției strategiei de dezvoltare a organizației.
Până la urmă, prin luarea acestei decizii, Uniunea Europeană nu va demonstra doar nivelul maxim de consolidare. De asemenea, va crea un scut puternic împotriva influenței rusești atât asupra țărilor post-sovietice, cât și asupra Uniunii Europene. Acest scut va fi capabil să oprească nu doar orice manifestare de agresiune din partea principalei amenințări la adresa securității globale – Rusia. Dar va opri, de asemenea, răspândirea falsurilor și narațiunilor pro-rusești care promovează ideea de a tăia ajutorul acordat Ucrainei.