Dictatorul bielorus Alexandr Lukașenko a promulgat mai multe amendamente la Legea Președinției țării sale, acestea oferindu-i mai multe beneficii și protecții după ce se retrage din funcție, relatează Ukraîinska Pravda, citat de HotNews.
Modificările apărute într-un decret publicat pe site-ul președinției bieloruse sunt justificate prin „nevoia” de a actualiza Legea Președinției în conformitate cu „Constituția actualizată”, adoptată prin referendum în februarie 2022.
Printre altele, amendamentele aduse în urmă cu doi ani Constituției bieloruse au prevăzut inclusiv renunțarea la statutul de ţară neutră şi non-nucleară pentru a putea găzdui arme nucleare rusești.
Modificările adoptate la Legea Președinției definesc o serie de garanții extinse, inclusiv în fața legii, pentru președintele bielorus și familia acestuia, după încetarea atribuțiilor sale.
Modificările aduse de Lukașeno legii bieloruse:
- devine delegat al Adunării Populare din Belarus și, „cu consimțământul său” – membru pe viață al Consiliului Republicii;
- va beneficia de protecție de stat pe tot parcursul vieții;
- are imunitate, „nu poate fi tras la răspundere pentru acțiunile săvârșite în legătură cu exercitarea atribuțiilor sale prezidențiale”, nu poate fi reținut sau judecat în legătură cu aceasta; în plus, membrii familiei sale vor avea și imunitate;
- spațiile de locuit și birourile, autoturismele, comunicațiile, alte bunuri, actele fostului președinte și ale familiei acestuia vor fi inviolabile;
- fostul președinte își păstrează dreptul la aceleași servicii de îngrijire medicală și transport „prezidenţială”;
- viața și sănătatea fostului președinte trebuie asigurate pe cheltuiala bugetului de stat;
- după demisie, președintele primește un cadou de bunuri imobiliare de stat, inclusiv un teren cu clădirile situate pe acesta;
- are dreptul la o indemnizație lunară pe viață egală cu salariul stabilit prin lege al președintelui în funcție.
Președintele bielorus susține că nu este „ultimul dictator al Europei”
Amintim că Lukașenko, care se află la putere din 1994, nu este recunoscut drept președinte legitim al Belarusului de către Uniunea Europeană, Statele Unite, Marea Britanie și alte state partenere ale lor din cauza acuzațiilor de fraudare pe scară largă a alegerilor prezidențiale din august 2020.
Supranumit „ultimul dictator al Europei” în afara țării sale chiar și înainte de acest scrutin și reprimarea sângeroasă care i-a urmat, Lukașenko a respins această etichetă în comentarii făcute în luna iulie a anului trecut.
El a fost întrebat despre acest subiect în cadrul unei conferințe de presă pe care a susținut-o la Minsk și la care au fost invitați și reprezentanți ai presei internaționale. Lukașenko a răspuns că jurnaliștii ar trebui să își ceară scuze că l-au întrebat un asemenea lucru.
„În ceea ce privește [sintagma] ‘ultimul dictator al Europei’, ar trebui să îmi cereți scuze astăzi”, le-a spus el jurnaliștilor strânși la Palatul Independenței de la Minsk.
„Nu sunt un dictator, și dacă aș fi, nu sunt ultimul”, a susținut el, un comentariu pe care mulți l-au perceput a fi o aluzie la președintele rus Vladimir Putin, cel mai apropiat aliat al său.