HotNews.ro
2
share
România așteaptă vineri un verdict în dosarul Roșia Montană în care Gabriel Resources cere despăgubiri de aproximativ 6,7 miliarde de dolari, potrivit datelor furnizate de Ministerul Finanţelor.
Roșia MontanăFoto: Jean-Christian Tirat / Sipa Press / Profimedia
„Acţiunea arbitrală internaţională a fost iniţiată în anul 2015 împotriva României de către doi investitori străini, respectiv Gabriel Resources Ltd. şi Gabriel Resources (Jersey), şi a fost întemeiată pe Acordurile cu privire la promovarea şi garantarea reciprocă a investiţiilor încheiate de România cu Guvernul Canadei (ratificat prin Legea nr.356/2009) şi Guvernul Regatului Unit al Marii Britanii şi Irlandei de Nord (ratificat prin Legea nr.109/1995). Aceasta a primit numărul ARB/15/31. Pe această cale, reclamanţii au solicitat tribunalului arbitral internaţional să constate că România a încălcat tratamentul just şi echitabil şi deplina protecţie şi securitate a investiţiei Gabriel Resources Ltd. şi Gabriel Resources (Jersey), drepturi protejate de cele două acorduri internaţionale de protecţie a investiţiilor. Valoarea totală actualizată a despăgubirilor solicitate a fost, la nivelul anului 2024, de aproximativ 6,7 miliarde USD”, potrivit Guvernului.
Decizia urmează să fie anunțată vineri, după prânz, de către Tribunalul de arbitraj din cadrul Centrului Internațional pentru Reglementarea Diferendelor Relative la Investiții al Băncii Mondiale (ICSID).
Marcel Boloș: „Perspectiva de a schimba decizia este destul de mică”
Ministrul Finanțelor Marcel Boloș a spus, joi, că în funcție de decizia de vineri va fi stabilită strategia de negociere a statului român.
„Am fost înștiințați că în cursul zilei de vineri se va pronunța decizia de către instanța arbitrară internațională. Așteptăm să vedem care va fi această decizie și urmează apoi să ne formulăm strategia de negociere și, în funcție de cum vor fi coordonatele acestei strategii de negociere, vom parcurge etapele necesare pentru a ajunge la un consens cu beneficiarii acelei decizii”, a declarat ministrul Finanțelor.
Întrebat dacă va mai fi posibilă o cale extraordinară de atac din partea statului român, a răspuns: „Este posibilă, dar ea se derulează destul de rapid. Așa sunt uzanțele instanțelor arbitrare internaționale și perspectiva aceasta de a schimba decizia care se va pronunța vineri, (…) în urma discuțiilor cu juriștii, este destul de mică”, a conchis Marcel Boloș.
Ciolacu: M-am obișnuit ca notele de plată să-mi vină mie ca prim-ministru pentru toate tâmpeniile făcute de alții
Și premierul Marcel Ciolacu a venit joi cu precizări pe acest subiect, în urma unor discuții avute cu o zi în urmă în ședința de Guvern.
- „Eu cel puțin m-am obișnuit ca notele de plată să-mi vină mie ca și prim-ministru pentru toate tâmpeniile făcute de alții. După vaccinuri și ședința de Guvern pe care o facem azi ca să contractăm o firmă de avocați ca să ne putem apăra ca și alte state din UE (n.a în procesul cu Pfizer), înțeleg că până pe data de 10 (n.a februarie) va veni și o decizie definitivă în cazul Roșia Montană.
- Ieri în ședința de Guvern am rugat toți colegii care dețin informații și care au avizat sau nu au avizat acest proiect, toate aceste documente să fie strânse, toate documentele de la avocații pe care i-am avut în acest proces astfel încât românii cu toții să știe adevărul.
- În ceea ce privește plățile, sunt ferm convins că vom avea o discuție cu cei care este posibil să câștige acest proces. Intâi și întâi să vedem instanța despre ce sumă va hotărî că stăm de vorba. Oricum vă promit că toate documentele, toate abuzurile, toate deciziile politice și administrative luate ca România să piardă acest proces am să vi le pun la dispoziție și românii să știe foarte clar cine a greșit în această speță.”, a declarat premierul.
Klaus Iohannis: „Să așteptăm decizia”
Președintele Iohannis spune să așteptăm decizia și e convins că Guvernul și-a luat „măsuri de precauție”.
„În primul rând, cred că e bine să așteptăm decizia, dar sunt convins că Guvernul, în înțelepciunea lui, și-a luat măsuri de precauție. Nu sunt parte a acestor demersuri dar mă aștept ca Guvernul să facă absout tot ce e necesar”, a declarat joi președintele Klaus Iohannis întrebat despre posibilitatea ca România să piardă procesul cu Roșia Montană.
Cum a pornit afacerea „Roșia Montana”
În martie 1997, a fost încheiat un contract între canadienii de la Gabriel Resources Limited, Regia Autonomă a Cuprului Deva, Minexfor SA, Cepromin SA si Upsrueem SA, înființându-se compania Euro Gold Resources, potrivit unor documente desecretizate de Guvernul României în septembrie 2011.
În 1997, era guvernul Ciorbea, iar ministru al Industriilor era Călin Popescu Tăriceanu. Gabriel Resources deținea 65% din capitalul social, Regia Autonomă a Cuprului Deva avea 33,8%, iar celelalte companii până în 0,5%. Primul consiliu de administrație a fost format din controversatul om de afaceri Frank Timis, care deținea și funcția de președinte, Danken Grenaway, membru numit de Gabriel Resources și Nicolae Stanca, membru numit de Regia Autonomă a Cuprului Deva.
Ulterior, a tot fost modificat acționariatul companiei, redenumită Roșia Montana Gold Corporation, până când Gabriel Resources a ajuns să dețină 80, 68% din acțiuni, iar Minvest (fosta Regia Autonomă a Cuprului Deva) doar 19,31%.
Din 2008, compania este condusă de Dragoş Tănase, care este Director General Roşia Montană Gold Corporation, președinte și CEO Gabriel Resources. Cu doar 170 mii dolari, pretul unui apartament în Bucuresti, Gabriel Resources a castigat diferenta de 15%, cota semnificativa a afacerii evaluate la 15 miliarde USD, scria România Curată în septembrie 2011.
La contractul din 1997 au fost adăugate mai multe acte adiționale. Documentele desecretizate în 2011 arătau că partea română avea o serie de obligații pentru obtinerea drepturilor de explorare și exploatare a resurselor minerale, iar canadienii se ocupau de finanțări și operațiuni financiare.
„Dupa constituirea societății, Regia va depune toate eforturile și va coopera cu Gabriel Resources și cu societatea, pentru obținerea drepturilor de explorare și exploatare a resurselor minerale din perimetre în favoarea societatii, potrivit legislației în vigoare, garantând exclusivitatea operării societății în perimetre în virtutea dreptului de administrare pe care îl detine asupra perimetrelor”, se arăta în primul act adițional, încheiat la câteva luni după înființarea societății.