De la începutul anului 2024, Federația Rusă a crescut în mod repetat ritmul de mobilizare internă a populației și de producție de armament, motivul fiind pregătirea unei contraofensive pe scară largă în mai multe direcții.
La sfârșitul lunii aprilie, forțele armate ale Federației Ruse au lansat o ofensivă puternică asupra regiunii Harkov, ofensiva rusă în Donbass continuă. În plus, informațiile despre acumularea unui grup de trupe rusești la granițele regiunii Sumy sunt din ce în ce mai frecvente.
În acest context, partenerii Ucrainei au început să ridice din ce în ce mai activ problema posibilității de a trimite trupe pe teritoriul ucrainean.
Potrivit Spiegel, în marja conferinței Lennart Mary privind politica externă și de securitate, care a avut loc săptămâna trecută în capitala estoniană, parlamentarii baltici i-au avertizat pe reprezentanții guvernului german cu privire la consecințele politicii Berlinului privind războiul din Ucraina. Aceștia s-au referit în special la refuzul de a furniza armatei ucrainene arme cu rază lungă de acțiune și la interdicția impusă AFU de a lovi teritoriul rusesc cu arme occidentale.
„Argumentul lor este următorul: dacă rușii reușesc să facă o breșă strategică în estul Ucrainei, deoarece Occidentul nu face decât să se dea cu jumătate de normă la Kiev, situația ar putea escalada brusc. Într-un astfel de caz, statele baltice și Polonia nu vor aștepta ca trupele rusești să fie desfășurate la granițele lor”, au avertizat politicienii baltici, ”ci vor trimite ele însele trupe în Ucraina. Iar ceea ce ar însemna acest lucru este clar: NATO ar deveni parte a războiului”, se arată în publicația Spiegel. După cum explică Spiegel, acesta este exact scenariul de care se tem cancelarul german Olaf Scholz și președintele american Joe Biden. „Cei care vor să limiteze războiul printr-o reținere excesivă riscă, de fapt, să îl scoată de sub control”, rezumă Spiegel.
Este demn de remarcat faptul că nu este prima dată când se pune problema trimiterii unui contingent militar european. Președintele francez Emmanuel Macron a fost primul care a vorbit despre posibilitatea trimiterii de trupe occidentale în Ucraina în primăvara acestui an. Cu toate acestea, ideea lui Macron a fost susținută doar de statele baltice și de Polonia, în timp ce alte țări NATO, în special Germania, au criticat declarația liderului francez. Recent, New York Times a relatat că NATO discută posibilitatea de a trimite instructori militari în Ucraina pentru a instrui soldații ucraineni. În prezent, trupele NATO instruiesc soldați ucraineni în străinătate. De altfel, Zelensky a vorbit și el despre ideea de a trimite instructori NATO în Ucraina. El a explicat că acest lucru ar putea accelera instruirea soldaților ucraineni, deoarece aceștia nu ar trebui să fie trimiși în Polonia, Germania sau Marea Britanie.
De asemenea, este demn de remarcat intensificarea dezvoltării complexului militar-industrial european și transferul de dezvoltări avansate către Ucraina. La inițiativa ministrului danez al apărării, Troels Lund Poulsen, miniștrii apărării din Suedia, Finlanda, Estonia, Letonia, Lituania, Țările de Jos și Polonia au trimis o scrisoare comună Comisiei Europene, serviciului comun de politică externă al UE și Agenției Europene de Apărare. Aceasta sugerează extinderea cooperării cu industria de apărare ucraineană. Despre aceasta a raportat în Ministerul Apărării din Danemarca.
„Împreună cu alți șapte miniștri ai apărării, intenționăm să pregătim cât mai curând posibil un plan de acțiune al UE pentru integrarea Ucrainei în industria europeană de apărare. Printre altele, acesta ar trebui să asigure accesul Ucrainei la programele UE privind industria de apărare și de inovare în domeniul apărării. O industrie de apărare ucraineană consolidată este importantă pentru Ucraina și pentru securitatea aprovizionării noastre în Europa”, a declarat ministrul danez al apărării.
Se remarcă faptul că, potrivit datelor Comisiei Europene, aproape 80% din echipamentele de apărare achiziționate de statele membre ale UE de la începutul invaziei Rusiei în Ucraina au fost cumpărate în afara Europei. Însă această tendință nu este sustenabilă dacă este nevoie de construirea unei industrii în Europa pentru a răspunde nevoilor statelor membre. O condiție prealabilă pentru continuarea sprijinului militar al UE pentru Ucraina și pentru capacitatea UE de a-și asuma o mai mare responsabilitate pentru propria securitate este să construim securitatea aprovizionării în Europa.
„Construirea securității aprovizionării în Europa este o condiție prealabilă pentru continuarea sprijinului militar al UE pentru Ucraina și pentru capacitatea UE de a-și asuma o mai mare responsabilitate pentru propria securitate”, au declarat șefii apărării într-un discurs comun.
Scrisoarea subliniază, de asemenea, necesitatea de a „construi capacitatea de întreținere” la nivel local în Ucraina prin parteneriate industriale și eforturi specifice.
„Pentru a reuși, trebuie să creăm un cadru european bun pentru construirea unui parteneriat industrial strategic și pe termen lung între companiile ucrainene și cele europene. Danemarca a făcut primul pas și a spus că va investi direct în industria de apărare ucraineană. Acest lucru va consolida cu siguranță Ucraina dacă mai multe țări din UE vor sprijini investițiile daneze și ne vor urma exemplul”, se arată în declarație.
Ministerul danez al Apărării a adăugat că, pe lângă consolidarea industriei europene de apărare, continuarea sprijinului militar al UE pentru Ucraina va fi unul dintre principalele subiecte ale viitoarei reuniuni a miniștrilor apărării. Activarea partenerilor arată relevanța problemei ucrainene în comunitatea europeană. Dar dezbaterea nu echivalează cu o acțiune reală. Desfășurarea de trupe occidentale la Lviv sau de-a lungul râului Nipru ar fi „un semnal clar pentru Putin că Occidentul nu va permite o nouă preluare teritorială a Ucrainei”. Și cu cât mai repede Occidentul colectiv își dă seama că doar limbajul forței și semnalele similare funcționează cu dictatorul rus, cu atât mai repede Federația Rusă se va retrage și războiul se va încheia.