În contextul creșterii influenței extremei drepte în Europa, Ungaria populistului Viktor Orban, un aliat al Kremlinului, va prelua, începând cu 1 iulie, președinția Consiliului Uniunii Europene. Această perspectivă generează îngrijorare la Bruxelles, având în vedere numeroasele conflicte cu Budapesta. Va continua Orban să fie rebelul UE-27 sau va juca rolul de elev model în următoarele șase luni? France 24 încearcă să contureze răspunsuri și perspective.
În fiecare jumătate de an, o țară membră UE preia conducerea Consiliului Uniunii Europene. Anul acesta, programul până în 2030 nu generează prea mult entuziasm la Bruxelles, și pe bună dreptate: de la 1 iulie, această poziție-cheie va fi ocupată de Ungaria lui Viktor Orban, promotoare a democrațiilor „iliberale”, apropiată de Moscova și acuzată constant că blochează deciziile celor 27 de state membre ale UE.
„Această președinție este îngrijorătoare, deoarece Orban este foarte apropiat de Rusia și de Donald Trump, care ar putea câștiga în Statele Unite în noiembrie. De asemenea, ar putea crea probleme după alegerile din Franța, cu un guvern mai de dreapta”, spune Ernst Stetter, consilier special al președintelui Fundației Jean-Jaurès pentru Europa.
„Europenii sunt puțin circumspecți față de această președinție, deoarece președintele ungar are poziții iconoclaste în raport cu majoritatea, inclusiv în cadrul dreptei radicale”, confirmă Pascale Joannin, director al Fundației Robert Schumann.
Președinția rotativă a consiliului de miniștri al UE permite țării care o deține să controleze agenda reuniunilor celor 27 de state membre ale UE. De la Ucraina la statul de drept și imigrație, există multe chestiuni în care Ungaria și-a folosit dreptul de veto sau a blocat o decizie timp de săptămâni întregi.
„Aproximativ 40% din deciziile pe care UE le dorește cu privire la Ucraina sunt blocate”, sublinia exasperat ministrul lituanian de externe Gabrielius Landsbergis la Bruxelles, la sfârșitul lunii mai.
Sub presiunea puternică a partenerilor săi, Budapesta a acceptat deschiderea oficială a negocierilor de aderare cu Kievul, care au început marți. Totuși, ajutorul militar în valoare de 6,6 miliarde de euro este încă blocat. Iar viitoarea președinție ungară nu pare să aibă intenția de a-și ridica veto-ul.
„Make Europe Great Again”
Cu obiceiul său de a lansa provocări și declarații teatrale, ce le rezervă Viktor Orban partenerilor săi în următoarele șase luni? Șeful statului ungar pare să-și fi ales deja o platformă politică, adoptând un slogan provocator: „Make Europe Great Again”, inspirat de la Donald Trump și al său „Make America Great Again”. Pentru Bruxelles, această abordare nu este deloc promițătoare.
„Acest slogan arată unde vrea Orban să ducă UE, spre autocrație”, spune indignat eurodeputatul german Daniel Freund (Verzii).
„Este, de asemenea, un pic jenant pentru Uniunea Europeană, care are deja o greutate economică și geopolitică enormă”, subliniază Ernst Stetter.
„Motto-ul nostru se referă la ideea unei președinții active, practice, la faptul că împreună suntem mai puternici, respectându-ne în același timp identitatea”, s-a apărat ministrul ungar al afacerilor europene, Janos Boka.
Președinție lansată la biserică
Un alt simbol care marchează această președinție ungară: Budapesta va organiza o slujbă pentru Europa la Bruxelles. După cum relatează Courrier international, Ungaria a ales catedrala Saints-Michel-et-Gudule din capitala Belgiei pentru a-și lansa mandatul sub cele mai bune auspicii, la 1 iulie.
Dacă forma anunță culoarea, fondul este la fel de influențat de ideologia conservatoare îmbrățișată de Viktor Orban. Planul de acțiune prezentat de Budapesta pentru președinția sa subliniază necesitatea de a controla frontierele UE, de a reduce imigrația ilegală, de a proteja agricultorii de concurența neloială și de a semna un nou acord privind competitivitatea. Cu alte cuvinte, chestiunile legate de statul de drept și de mediu, două priorități ale președinției belgiene precedente, vor trebui să aștepte.
Deși controlul asupra agendei UE-27 este o prerogativă semnificativă, aceasta nu este totuși absolută, au declarat mai mulți diplomați europeni pentru AFP.
„Rolul poate fi comparat cu cel al unei persoane care organizează o cină, asigurându-se că invitații se reunesc în armonie, putând să-și exprime diferențele în timpul mesei, înainte de a pleca în termeni buni și cu un obiectiv comun în minte”, rezumă capitolul dedicat președinției rotative de pe site-ul Consiliului UE.
Cât de influentă va fi președinția ungară?
Cu toate acestea, influența legislativă a Budapestei va fi probabil limitată de doi factori: președințiile din a doua jumătate a anului sunt trunchiate de tradiționala vacanță de vară, iar Ungaria preia frâiele UE la începutul legislaturii, la doar câteva săptămâni după alegerile europene.
„Uniunea Europeană se află în prezent într-o fază de tranziție. Între numirile de la Comisie și Parlament, nimic extraordinar nu se va întâmpla până în decembrie. Deci, în cele din urmă, această președinție, de care unii se tem, vine într-un moment destul de oportun în calendar și va limita capacitatea lui Viktor Orban de a provoca probleme”, subliniază Pascale Joannin.
În plus, distribuirea „Top Jobs” – posturile-cheie ale UE, care ține cont de ponderea fiecărui grup politic -, pare să fi fost deja decisă. S-a ajuns deja la un acord pentru a o numi din nou pe Ursula von der Leyen în funcția de președinte al Comisiei Europene.
„Europenii au dorit să acționeze rapid în această privință pentru a evita ca Orban să aibă cea mai mică influență asupra acestor numiri”, spune Ernst Stetter.
De altfel, Viktor Orban s-a grăbit să critice un acord care „merge împotriva a tot ceea ce reprezintă UE. În loc să includă, acesta sădește semințele divizării”, a reproșat el.
Un lider izolat, sub presiune
În ciuda ascensiunii extremei drepte în alegerile europene, Viktor Orban pare slăbit: partidul său, Fidesz, deși victorios cu 44,4% din voturi, a înregistrat cel mai slab rezultat în alegerile europene de la aderarea țării la UE în 2004. Adversarul său, Péter Magyar, a fost o revelație, câștigând șapte din cele 21 de locuri disponibile pentru Budapesta în Parlamentul European.
„Viktor Orban este izolat și în dreapta radicală a UE. De exemplu, partidul lui Giorgia Meloni și grupul Conservatorilor și Reformiștilor Europeni (ECR) nu împărtășesc pozițiile lui Orban privind Ucraina și imigrația. Italia, care este o țară ce primește mulți imigranți, ar dori ca aceștia să fie distribuiți între toate statele membre, ceea ce Viktor Orban refuză să facă”, subliniază analistul Pascale Joannin.