Șase state de la Marea Baltică – Estonia, Letonia, Lituania, Polonia, Finlanda și Norvegia – au decis să colaboreze pentru a-și proteja frontierele externe cu ajutorul dronelor. În contrast, România și Bulgaria, unde fragmente de drone rusești au ajuns după atacuri asupra Ucrainei, nu au elaborat încă un plan comun de apărare.
Această inițiativă baltică a fost accelerată după ce Rusia a propus revizuirea frontierelor maritime în Marea Baltică, deși ulterior și-a retras propunerea. Cu toate acestea, amenințarea percepută rămâne.
Statele baltice doresc ca această „barieră a dronelor” să protejeze permanent frontierele externe cu Rusia și Belarus, de la Norvegia până în Polonia, potrivit ministrului de interne al Lituaniei, Agne Bilotaite.
Sprijinul UE și coordonarea centralizată
Uniunea Europeană salută inițiativele care sprijină Ucraina și ar putea coordona acest proiect, potrivit unor surse neidentificate din UE. Polonia și statele baltice au trimis o scrisoare președinției rotative a UE, solicitând includerea acestui proiect în discuțiile oficiale. Costul estimat pentru acest „zid” este de peste 2,5 miliarde de euro pentru cei 700 de kilometri de frontieră, necesitând sprijin politic și financiar din partea UE.
Oportunitatea ratată la Marea Neagră
Fostul ministru bulgar al apărării, Velizar Shalamanov, subliniază că amenințarea Rusiei este una pe termen lung și că linia de apărare ar trebui să se extindă de la Marea Baltică la Marea Neagră. Shalamanov critică Bulgaria pentru inerția sa în luarea deciziilor strategice și în colaborarea cu România în cadrul NATO, menționând că țara sa pierde oportunități importante din cauza crizelor politice interne.
Panică și neîncredere în instituții
Ministrul de interne al Lituaniei, Agne Bilotaite, a remarcat că „zidul dronelor” va asigura reziliența regională, în contextul eforturilor Rusiei și Belarusului de a destabiliza securitatea și ordinea publică prin migrație, atacuri cibernetice, dezinformare și sabotarea infrastructurii critice.
Lituania și Estonia au planuri concrete pentru intensificarea supravegherii frontierei cu ajutorul dronelor și sistemelor antidronă. Lituania a înființat o unitate specială de vehicule aeriene fără pilot și achiziționează echipamente suplimentare, iar Estonia își consolidează sistemele de apărare și supraveghere.
Situația în România
România se bazează pe o rețea radar extinsă pentru apărarea antiaeriană, având radare 2D și 3D fixe și mobile, inclusiv AN/FPS-117, TPS-77 și TPS-79. Radarul TPS-79, în special, este eficient în detectarea dronelor datorită capacității sale de a funcționa în medii ostile din punct de vedere al bruiajului electromagnetic, având o rază de detecție de aproximativ 190 km și acoperind altitudini de până la 10.000 de metri.
În ciuda acestor capabilități, România și Bulgaria nu au reușit să colaboreze pentru a crea o apărare comună la Marea Neagră, pierzând astfel o oportunitate importantă de a-și consolida securitatea împotriva amenințărilor rusești.