În ultimii cinci ani, opinia dominantă negativă cu privire la direcția în care se îndreaptă societatea a crescut semnificativ în Europa. Conform unui studiu recent, percepția că lucrurile „merg” în direcția greșită este mai prevalentă în rândul celor care nu au încredere în instituțiile justiției, administrației și sistemului medical național. De asemenea, tendința este ca persoanele cu venituri mai mici să considere că societatea lor „merge” într-o direcție greșită.
Importanța încrederii instituționale și bunăstării
Sondajele de opinie, precum Eurobarometrul, dezvăluie că atunci când sunt întrebați despre direcția în care se îndreaptă societatea, oamenii își bazează răspunsurile pe nivelul de încredere în instituțiile naționale și pe propria lor bunăstare, atât subiectivă, cât și obiectivă. Cei care consideră că lucrurile „merg” în direcția bună tind să aibă încredere mai mare în justiție, administrație și sistemul medical și să se bucure de o bunăstare relativ ridicată.
Aceste constatări sunt esențiale deoarece, deși întrebarea este vagă, răspunsurile oferă informații valoroase despre schimbările în capitalul de încredere instituțională și în bunăstarea populației. Studiul folosește date din Eurobarometrul 99.4 din martie 2024 și compară aceste date cu cele din Eurobarometrul 90.1 din februarie 2019, incluzând și date din Marea Britanie pentru o perspectivă temporală.
Schimbări între 2019 și 2024
Între 2019 și 2024, ponderea celor care cred că lucrurile merg într-o direcție greșită în Europa a crescut cu aproape zece puncte procentuale. Schimbarea cea mai notabilă a avut loc în Suedia, deși motivele specifice pentru această evoluție nu sunt clare fără o cercetare detaliată. Tendințele negative sunt predominante atât în statele membre vechi, cât și în cele noi ale UE. Totuși, în sudul Europei, ponderea celor care cred că direcția este greșită s-a redus semnificativ în țări precum Grecia, Spania, Croația și România.
Relația dintre încrederea instituțională și bunăstare
Studiul confirmă ipoteza că o mai mare încredere în instituțiile esențiale și un nivel mai ridicat de bunăstare sunt corelate cu o percepție pozitivă asupra direcției în care se îndreaptă societatea. De asemenea, o mai mare sărăcie subiectivă și obiectivă este asociată cu opinia că societatea „merge” în direcția greșită. Această tendință este valabilă în majoritatea țărilor europene, cu excepții notabile în țările mai mici, cum ar fi Cipru, Malta, Luxemburg și Slovenia.
Rolul mediului rezidențial
Analiza variabilelor socio-demografice arată că mediul rezidențial nu are, în general, o asociere semnificativă cu opinia despre direcția în care „merg” lucrurile. Cu toate acestea, există excepții care merită explorate în cercetări viitoare. De exemplu, persoanele din mediul rural din Belgia, Spania și România tind să aibă o percepție negativă asupra direcției în care se îndreaptă societatea, în timp ce în Italia, Portugalia și estul Germaniei tendința este inversă.
Concluzii
Percepția asupra direcției în care se îndreaptă societatea nu este întâmplătoare. Credința că lucrurile „merg” în direcția greșită este specifică celor care nu au încredere în instituțiile esențiale și care se confruntă cu sărăcia. În ultimii cinci ani, această opinie negativă a devenit mai pronunțată în Europa. Factorii care contribuie la această tendință includ creșterea nivelului de aspirații, impactul pandemiei COVID-19 și războiul din Ucraina.
Este evident că sunt necesare mai multe cercetări pentru a înțelege mai bine cine și de ce este nemulțumit de funcționarea instituțiilor naționale în domeniile sănătății, administrației și justiției.