După ce s-a chinuit să obțină un loc la o facultate de medicină în Franța, Louise Louvet a decis cu rezerve să ia în considerare sfatul unui prieten: să acorde o șansă României. „Pentru nimic în lume nu mă voi muta acolo”, spunea ea, dar acum este studentă în anul șase la Universitatea de Medicină și Farmacie din Cluj-Napoca. O vizită în campus i-a schimbat rapid perspectiva, relatează publicația The Economist într-un articol recent intitulat „România este acum un magnet pentru studenții la medicină din lume. Dar medicii români pleacă”.
Louise a povestit cum multitudinea de studenți internaționali și accentul pus pe îngrijirea practică și pe predare au oferit un contrast binevenit față de învățarea pe de rost pe care o experimentase în Franța. „După aceea, mi-am spus să o fac.”
Un Fenomen Comun
Cazul Louisei nu este izolat, menționează The Economist. România produce anual un număr impresionant de medici. În 2021, țara avea aproximativ 26 de absolvenți de medicină la 100.000 de locuitori, mai mult decât în aproape orice altă țară din OCDE, un grup de 38 de economii bogate. Printre acești absolvenți, proporția studenților internaționali este mai mare decât cea a localnicilor. Statisticile OCDE arată că, în timp ce numărul total de locuri în facultățile de medicină din România a crescut cu 17% între 2011 și 2019, cel al cursurilor în limbi străine a crescut cu 75%.
Aproape o treime din toate programele de medicină din România sunt acum predate fie în franceză, fie în engleză. În 2020, anul pentru care sunt disponibile ultimele cifre guvernamentale, aproximativ 12.000 de studenți străini studiau medicina, stomatologia sau farmacologia în România.
Avantajele Studiilor în România
The Economist subliniază și avantajele pentru studenții străini care aleg să studieze medicina în România. Restricțiile din țările de origine, adesea impuse din motive de cost, limitează numărul de locuri disponibile în programele de medicină. În Franța, mai puțin de un sfert dintre solicitanți sunt admiși anual.
În plus, în România, condițiile de admitere sunt mai puțin stricte: universitățile cer adesea doar o diplomă de liceu, iar unele au renunțat la examenele de admitere dificile. Recunoașterea diplomelor la nivelul UE înseamnă că, teoretic, după absolvire, studenții își pot practica meseria în propria țară. De asemenea, costurile de școlarizare și de trai mai mici din România sunt un avantaj considerabil.
De exemplu, în România, taxele anuale de școlarizare variază între 3.000 și 8.500 de euro. În Marea Britanie, studenții plătesc anual 9.250 de lire sterline (11.000 de euro).
Creativitate și Adaptare
Facultățile de medicină din România au devenit creative în atragerea studenților străini, observă The Economist. Universitatea din Cluj-Napoca, de exemplu, este membră a Agence Universitaire de la Francophonie, o rețea globală de instituții de învățământ superior francofone, și oferă sprijin studenților care doresc să facă stagii de practică în spitale franceze. Universitatea din Târgu Mureș, la rândul său, are o filială germană distinctă și a deschis un campus la Hamburg în 2019.
Paradoxul Românesc
Paradoxal, deși România a devenit atractivă pentru cei care doresc să devină doctori, spitalele din țară se confruntă cu o lipsă acută de personal, deoarece mulți medici români aleg să plece în străinătate pentru salarii mai mari. Totuși, trendul emigrării a încetinit în ultimii ani, pe măsură ce salariile medicilor din România au crescut semnificativ.
Concurență și Printre Studenții Români
Concurența este acerbă și printre studenții români. În acest an, la UMF Cluj, concurența a fost de aproape 2 candidați pe un loc. La concursul de admitere din acest an, au participat 1.652 de candidați pentru 750 de locuri bugetate și 405 locuri cu taxă. Examenul de admitere a constat într-o probă scrisă, în limba română, de 2 ore, iar 36 de candidați au obținut nota 10.