În România, pe un aerodrom din perioada comunistă, se construiește cea mai mare bază aeriană NATO din Europa, situată la doar 100 km de granița ucraineană pe Dunăre și la 400 km de Crimeea ocupată. Aceasta va deveni mai mare decât baza Ramstein din Germania.
Pe această bază aeriană vor fi amplasate, printre altele, bombardiere americane B-52, capabile să transporte arme nucleare, relatează The Times. Într-un câmp de lângă un sat din estul României, muncitorii sapă și betonierii toarnă fundația. Se lucrează la transformarea aerodromului comunist într-o bază NATO, Mihail Kogălniceanu (MK).
Dorința României de a-și întări securitatea poate fi un răspuns la ostilitatea Rusiei. Dronele și rachetele rusești, vizând porturile ucrainene de pe Dunăre, adesea traversează granița. Săptămâna trecută, în România au fost găsite resturile a trei drone Shahed-136, ceea ce a determinat NATO să intensifice patrularea aeriană de-a lungul graniței.
Sosirea întârziată a avioanelor F-16 în Ucraina va ajuta Kievul să contracareze atacurile cu drone și rachete asupra infrastructurii critice ucrainene și să respingă avioanele rusești care bombardează orașele ucrainene. „Am auzit adesea cuvântul ‘imposibil’. Acum este realitate. În cerul nostru, în Ucraina – F-16”, spune președintele Volodimir Zelenski.
Generalul american în retragere, fostul comandant al armatei SUA, Ben Hodges, sprijină construirea unei baze mari NATO la 400 km de Crimeea. „Sunt sătul să reacționez constant la ceea ce fac rușii. De ce să nu-i facem pe ei să se îngrijoreze de ceea ce facem noi?” spune Hodges.
În timpul Războiului Rece, SUA monitorizau URSS din bazele din Germania de Vest. Una dintre ele, Ramstein, încă servește drept centru NATO, găzduind 50.000 de militari și familiile lor.
Se estimează că, în următoarele două decenii, baza Mihail Kogălniceanu din România va depăși Ramstein, acoperind 2800 de hectare de teren agricol și devenind cea mai mare din Europa, de două ori mai mare decât garnizoana germană.
Tensiunile cu rușii sunt ridicate. Situată lângă Constanța, principalul port maritim al României, baza MK servește deja drept sediu pentru misiunile NATO de control al Mării Negre. Șase avioane britanice Royal Air Force Typhoon au încheiat recent o patrulare de patru luni a spațiului aerian al României și Bulgariei.
Transformarea bazei aeriene MK într-o fortăreață NATO capabilă să găzduiască 10.000 de militari și bombardiere nucleare americane a fost inițial concepută ca un răspuns la atacurile rusești asupra Georgiei în 2008 și Crimeei ucrainene în 2014. Dar proiectul a căpătat o semnificație suplimentară după invazia majoră a Ucrainei în 2022.
În timpul războaielor din Irak și Afganistan, aerodromul românesc a fost deja folosit de armata SUA ca punct de tranzit spre Orientul Mijlociu.
Pentru Hodges, extinderea bazei aeriene demonstrează seriozitatea cu care țările care odinioară se aflau dincolo de Cortina de Fier percep amenințarea rusă.
Centrul de greutate al NATO se deplasează spre est. Anul acesta, Polonia va cheltui pentru apărare peste 4% din PIB, țările baltice doresc să crească nivelul minim de cheltuieli NATO la 2,5% din PIB, iar o treime din obuzele trase în Ucraina sunt produse în Bulgaria.
Tentativa președintelui român Klaus Iohannis de a deveni secretar general al NATO la începutul anului a fost o altă dovadă a dorinței Europei de Est de a-și spori influența în Alianță. Deși a fost refuzat, fostul premier estonian Kaja Kallas a reușit să devină principalul diplomat al Uniunii Europene, demonstrând că monopolul Europei de Vest asupra funcțiilor de conducere în instituțiile multilaterale se apropie de sfârșit.
România însăși a investit 2,67 miliarde de dolari în baza aeriană Mihail Kogălniceanu, a achiziționat trei escadrile de F-16 din Norvegia și Portugalia pentru a înlocui avioanele sovietice, și în această toamnă va încheia un acord de 6,35 miliarde de dolari pentru a cumpăra încă 32 de avioane F-35.