13 august 2024 Liderul opoziției venezuelene, Maria Corina Machado, a lansat un apel la o manifestație „mondială” sâmbătă, 17 august, pentru a apăra victoria candidatului opoziției Edmundo Gonzalez Urrutia la alegerile din 28 iulie.
Machado face apel la concentrare la Caracas și în interiorul țării, dar le cere și milioanelor de persoane care alcătuiesc diaspora venezueleană din întreaga lume să sprijine inițiativa în orașe precum Madrid, Buenos Aires, Bogota sau Santiago de Chile. Machado le-a cerut adepților săi să își găsească protocolul secției de votare postat pe site-ul web al opoziției și să îl ia cu ei la fiecare miting.
Protestul în masă va continua o serie de proteste lansate de opoziție după ce Consiliul Național Electoral din Venezuela (CNE), controlat de actualul guvern, a anunțat luni după miezul nopții că președintele Nicolas Maduro a câștigat alegerile cu 51% din voturi. Cu toate acestea, nu au fost publicate rezultatele oficiale ale votului. CNE a ignorat apelurile de a posta rezultatele oficiale pe site-ul său, afirmând că sistemul de numărare a voturilor ar fi fost „piratat de hackeri”. În schimb, consiliul a organizat o ceremonie în cadrul căreia Maduro a fost proclamat președinte până în 2031. Maduro însuși a declarat că Venezuela se confruntă cu „o tentativă de lovitură de stat de natură fascistă și contrarevoluționară”. El a afirmat anterior că victoria sa a fost o „victorie a păcii și a justiției” și a avertizat cu puțin timp înainte de alegeri că o „baie de sânge” așteaptă țara dacă va fi învins.
Opoziția și-a exprimat încrederea că rezultatele alegerilor au fost falsificate și a refuzat să le recunoască. De asemenea, conform sondajelor efectuate înainte de vot, candidatul opoziției, Edmundo Gonzalez, se afla cu mult înaintea lui Maduro, dar „oficial” a obținut doar 44% din voturi. Conform sondajelor independente la ieșirea de la urne, citate de opoziție, Gonzalez a obținut 73 % din voturi. Ulterior, au izbucnit proteste spontane în întreaga țară. Poliția a folosit gaze lacrimogene și gloanțe de cauciuc pentru a dispersa protestatarii. În timpul confruntărilor din țară, cel puțin două persoane au fost ucise, iar alte 46 au fost reținute, scrie AFP cu referire la activiști pentru drepturile omului. Autoritățile spun că despre 23 de militari răniți, dintre care unii ar fi fost răniți cu arme de foc.
Dar ce a cauzat reacția populației țării?
Pentru început, nu este prima dată când au loc proteste împotriva actualului guvern din țară. Din 2014, în Venezuela au avut loc ocazional mitinguri împotriva lui Maduro și a guvernului său.
În 2018, înainte și după precedentele alegeri prezidențiale, protestele din Venezuela au durat câteva luni, dar puterea lui Maduro și a Partidului Socialist Unit din Venezuela s-a menținut.
Există destul de multe motive pentru toate protestele menționate, dar ceea ce le unește este disperarea generală a populației cauzată de declinul țării, al cărui autor este Maduro. De când acesta se află la putere, economia țării bogate în petrol a scăzut și se confruntă cu colapsul, cu migrația în masă a aproape o treime din populație (peste 7 milioane de venezueleni au părăsit țara în speranța unei vieți mai bune în afara ei) și cu o deteriorare semnificativă a relațiilor diplomatice. Sancțiunile impuse de SUA, UE și alte țări au complicat și mai mult situația, paralizând industria petrolieră a Venezuelei, care se afla deja în dificultate.
De asemenea, mulți îl acuză pe fostul șofer de autobuz că are o înclinație pentru dictatură, deoarece Maduro, în timpul guvernării sale, nu numai că a păstrat, dar a și consolidat tradițiile autoritare introduse de predecesorul său Chavez.
Acest lucru este confirmat de faptul că, la 3 noiembrie 2021, procurorul Curții Penale Internaționale, Karim Khan, a anunțat deschiderea unei anchete oficiale împotriva Venezuelei pentru presupusa comitere de crime împotriva umanității în reprimarea demonstrațiilor din timpul crizei politice din țară din 2018.
După cum au declarat procurorii CPI, există „motive rezonabile” să se creadă că oficialii venezueleni și armata au comis omoruri extrajudiciare, răpiri forțate, detenții arbitrare și tortură împotriva protestatarilor antiguvernamentali în 2017.
În plus, începând din 2019, Consiliul ONU pentru Drepturile Omului a instituit o misiune internațională independentă pentru a investiga execuțiile extrajudiciare, disparițiile forțate, detențiile arbitrare, tortura și alte tratamente crude, inumane sau degradante care au avut loc începând din 2014 în Venezuela.