Opt țări europene, printre care se numără statele baltice și nordice, au trimis o scrisoare către Comisia Europeană, exprimându-și preocuparea în legătură cu hotărârea Ungariei de a reduce restricțiile de viză pentru cetățenii ruși și belaruși. Într-un context în care Rusia își continuă agresiunea împotriva Ucrainei și își intensifică acțiunile hibride împotriva Uniunii Europene, decizia Budapestei este văzută ca fiind nejustificată și riscantă.
Scrisoarea, adresată comisarului european pentru afaceri interne, Ilva Johansson, a fost publicată pe platforma X (cunoscută anterior ca Twitter) de către ministrul estonian de externe, Margus Tsakhkna. Miniștrii semnatari și-au exprimat temerea că această decizie ar putea crea vulnerabilități de securitate pentru toate statele membre ale UE, indiferent dacă responsabilitatea acestei hotărâri aparține autorităților naționale sau Uniunii Europene.
Aceștia au salutat atenția pe care Comisia Europeană a acordat-o deja acestei chestiuni și au subliniat importanța răspunsului Ungariei, precum și a analizei și acțiunilor viitoare ale Comisiei, pentru asigurarea securității în blocul comunitar.
Semnatarii scrisorii includ miniștrii de externe, dar și miniștrii de interne sau de justiție din Letonia, Lituania, Estonia, Suedia, Norvegia, Danemarca, Finlanda și Islanda. Pe 1 august, Uniunea Europeană a cerut Ungariei să ofere un răspuns la aceste îngrijorări, subliniind că relaxarea vizelor ar putea spori riscurile de spionaj în cadrul blocului european. Partidul Popular European, cel mai mare grup din Parlamentul European, și-a exprimat anterior nemulțumirea, avertizând că această decizie ar putea deschide “lacune serioase” pentru activitățile de spionaj.