Pe 25 octombrie 2024, la Kazan, s-a încheiat cel de-al 16-lea summit BRICS. Ultimul eveniment al summitului a fost conferința de presă a autoproclamatului președinte al Rusiei, Vladimir Putin. Despre ce a vorbit dictatorul în discursul său?
Tema principală a fost, bineînțeles, războiul din Ucraina. Au fost abordate subiecte legate de posibile negocieri și motivele declanșării conflictului militar.
Vorbind despre negocieri, Putin a menționat că, prin intermediul Turciei, rușilor li s-au propus negocieri cu Ucraina. Putin a acceptat, însă Zelenski a refuzat a doua zi. În opinia dictatorului, Kievul nu dorește negocieri, deoarece ar trebui să ridice legea marțială și să organizeze alegeri. În plus, Kievul „a sabotat negocierile de mai multe ori”. Dar, din cauza pierderilor mari, Ucraina va trebui să se așeze la masa negocierilor, consideră Putin. Rusia este dispusă să ia în considerare orice variante de acorduri de pace privind Ucraina, bazate pe „realitățile de pe teren”. Aceasta înseamnă că Ucraina ar trebui să recunoască teritoriile ocupate ca fiind rusești, deci „mingea este în terenul Kievului”.
Discursul a abordat și tema atitudinii comunității internaționale față de război. Potrivit autoproclamatului președinte, țările BRICS sunt interesate ca „conflictul” să se încheie cât mai curând posibil, preferabil pe cale pașnică. De asemenea, Putin crede că Trump ar putea încheia războiul din Ucraina. Potrivit acestuia, modul în care Washingtonul și Moscova își vor construi relațiile depinde de viitoarea administrație a SUA. Dar „dacă nu vor, atunci nici nu e nevoie”. În schimb, el acuză Occidentul de escaladare – atât în Ucraina, cât și în Orientul Mijlociu. Totuși, Rusia ar fi pregătită pentru o astfel de escaladare.
O temă de ruptură a fost începutul războiului. Vladimir Putin și-a schimbat în sfârșit retorica: a recunoscut că nimeni nu a atacat orașele rusești. Dar, în opinia sa, țara era într-o poziție mai proastă, deoarece Occidentul indica Rusiei locul ei. Aceasta ar fi putut trece „în rândul țărilor secundare, care îndeplinesc exclusiv funcția de furnizor de materii prime”. Putin a descris extinderea NATO spre est ca fiind nedreaptă și a acuzat Occidentul de nerespectarea promisiunilor. Desigur, a afirmat că Maidanul a fost finanțat din străinătate. Mai mult, „militarii din țările NATO participă direct la conflict”.
Un subiect separat a fost participarea forțelor armate ale Coreei de Nord la război. „Imaginile sunt serioase, dacă există, reflectă ceva”, a comentat el fotografiile satelitare care arată prezența trupelor nord-coreene. Dictatorul a reamintit acordul dintre Rusia și Coreea de Nord, asigurând că nord-coreenii își iau angajamentele în serios – probabil, făcând referire la punctul 4, conform căruia Kim Jong Un ar trebui să-l sprijine pe Putin în război și invers. În ceea ce privește acțiunile viitoare ale armatei nord-coreene, Putin a răspuns vag: „vom vedea, e treaba noastră”. Merită menționat că, în perioada summitului, Duma de Stat a Rusiei a ratificat acordul dintre Rusia și Coreea de Nord, la care s-a referit politicianul rus.
Cum poate fi rezumat discursul președintelui rus? În general, a fost în spiritul ideologiilor sovietice: „dușmanii sunt peste tot, dar nu ne predăm”. Putin a caracterizat economia UE ca fiind în recesiune, în timp ce, în opinia sa, economia rusă crește. BRICS este de partea Kremlinului, armata rusă avansează pe toate fronturile și „acționează cu încredere”, Moscova nu se izolează de lume, dar securitatea Rusiei este prioritară pentru Putin, căci nu poate exista fără suveranitate.
Dar este oare așa?
Înainte de summit, Rusia și-a stabilit cinci obiective principale:
- combaterea sancțiunilor și construirea unui sistem economic în cadrul organizației care să nu fie influențat de încercările SUA și UE de a impune sancțiuni;
- crearea unei baze de acorduri privind creditarea și sistemele de transfer de tehnologii în interiorul BRICS;
- promovarea dedolarizării și, dacă este posibil, anunțarea unei noi „valute digitale” – în această direcție s-a lucrat activ și la nivel de propagandă, convingând analiștii și politicienii că este un lucru decis.
- Un obiectiv politic important – extinderea BRICS prin adăugarea de noi membri, în special a celor care vor vota în sincronie cu Rusia, consolidând astfel influența sa în structură. Mai ales că Putin are deja experiența tristă a pierderii controlului asupra Organizației de Cooperare de la Shanghai.
- Și, în final, obținerea unei demonstrații de sprijin în războiul împotriva Ucrainei.
În realitate, lucrurile au stat diferit. Mulți participanți-cheie ai BRICS au respins complet toate propunerile Kremlinului, considerându-le neprofitabile din punct de vedere economic. Cel mai clar exemplu a fost India. Țara a respins yuanul chinezesc ca înlocuitor al dolarului și nu a aderat la planul economic absurd al Rusiei. De asemenea, India a refuzat să voteze pentru extinderea BRICS și nu dorește să se alăture coaliției create pentru a susține ideile absurde ale lui Vladimir Putin. Acest fapt confirmă din nou o realitate simplă: prezența Rusiei în orice organizație internațională conduce la degradarea acesteia.
Imagine: Putin, sursa: https://www.politico.eu/article/vladimir-putin-ukraine-war-consequences-of-putins-war-go-beyond-its-implications-for-russia/