Peisajul politic al României trece prin schimbări care ar putea influența semnificativ stabilitatea internă a țării, dar și impacta statele vecine, în special Ucraina. Rezultatele primului tur al alegerilor prezidențiale și parlamentare indică o divizare serioasă în societatea română, o creștere a influenței forțelor ultradrepte și pro-ruse, precum și riscuri de pierdere a direcției pro-europene.
Călin Georgescu, candidatul pro-rus care a obținut recent susținerea a 22% din electorat, a devenit simbolul protestului împotriva establishmentului tradițional. Victorie sa în primul tur a fost posibilă datorită mobilizării eficiente a electoratului rural prin rețelele sociale, precum TikTok, și exploatării abilitate a sentimentelor anti-europene care s-au intensificat în ultimii ani. Conform celor mai recente sondaje, Georgescu ar putea obține aproximativ 60% din voturi în al doilea tur, ceea ce a fost o surpriză pentru mulți analiști.
Totodată, alegerile parlamentare au arătat că țara păstrează în continuare o majoritate pro-europeană, dar partidele ultradrepte, inclusiv Alianța pentru Uniunea Românilor (AUR), și-au consolidat semnificativ pozițiile. Acest lucru indică răspândirea sentimentelor radicale în societate pe fondul crizei economice, inflației și efectelor pandemiei.
Campania electorală a devenit un câmp de confruntare hibridă. Potrivit rapoartelor NATO și ale SUA, Rusia a intervenit activ în alegeri prin operațiuni cibernetice și dezinformare, încercând să slăbească pozițiile pro-europene ale Bucureștiului.
În acest context, susținerea lui Georgescu de către figuri precum Robert Kennedy Jr. apare ca o amenințare. Aceasta demonstrează tendința globală de cooperare a forțelor de extremă dreaptă cu politicieni pro-ruși, ceea ce ar putea deveni o nouă provocare pentru stabilitatea NATO.
România joacă un rol important în susținerea Ucrainei, în special ca țară de tranzit pentru exportul de cereale și aliat în confruntarea cu agresiunea rusă. Victoria lui Georgescu ar putea însemna schimbarea acestor priorități. Declarațiile sale despre reducerea cheltuielilor pentru apărare și refuzul de a sprijini NATO creează riscuri nu doar pentru Ucraina, dar și pentru întreaga flancul estic al Alianței.
Mai mult, România ar putea ajunge într-o izolare geopolitică, pierzând încrederea partenerilor occidentali, ceea ce ar submina economia și stabilitatea sa.
Situația din România reprezintă un semnal de alarmă pentru întreaga regiune. Aceasta arată vulnerabilitatea democrațiilor în țările cu un nivel ridicat de inegalitate economică, cu instituții slabe și spații informaționale deschise.
Imagine: Turbulente in Romania, sursa: https://en.wikipedia.org/wiki/2017–2019_Romanian_protests