Președintele Franței va veni joi la Varșovia pentru a discuta despre planul unei misiuni europene de mediere, care ar permite menținerea suveranității Ucrainei în cadrul unui posibil acord Trump-Putin, transmite sursa.
Doar problemele excepționale îl pot scoate pe Emmanuel Macron din Franța în aceste zile. Țara se află într-o criză politică profundă în cadrul V Republicii: marți, încă nu era clar cine ar putea deveni noul prim-ministru și cum s-ar putea adopta bugetul pentru 2025, având în vedere că în Adunarea Națională niciun grup nu are majoritate.
Publicitate
Dar există și un alt calendar politic care nu suportă amânare. Donald Trump, care a anunțat de mai multe ori că „în 24 de ore” va aduce pacea în Ucraina, va prelua funcția de președinte al SUA pe 20 ianuarie.
Sâmbătă, chiar înainte de ceremonia de inaugurare a catedralei Notre Dame restaurate, Macron a discutat timp de aproape o oră în patru ochi cu Trump la Palatul Elysee, după care Volodimir Zelenski s-a alăturat lor pentru încă 30 de minute.
Având în vedere potențialul militar și poziția geografică, implicarea Poloniei în misiunea de mediere este esențială.
„Din câte înțeleg, Emmanuel Macron i-a transmis lui Donald Trump că Europa nu doar că nu poate fi ignorată în negocierile SUA cu Rusia, având propriile interese serioase în ceea ce privește securitatea, dar este și dispusă să se implice financiar în acest proces, iar mai ales să își asume riscurile legate de apărarea suveranității Ucrainei”, a spus Camille Grand, fost secretar general adjunct al NATO, pentru „Rzeczpospolita”.
Cea mai mare problemă rămâne atitudinea implacabilă a lui Putin față de Ucraina.
Esenta ofertei Franței este o misiune de mediere care ar garanta că Kremlinul nu va rupe un eventual armistițiu și linia de demarcație stabilită. Deja în februarie, Macron a propus pentru prima dată trimiterea trupelor NATO în Ucraina, fără însă a preciza în ce condiții. A revenit la această idee într-o întâlnire din 11 noiembrie la Paris cu prim-ministrul Marii Britanii, Keir Starmer. La 27 noiembrie, a sunat liderii țărilor scandinave și baltice (NB8) și ai Poloniei, adunați la Harpsund. Elie Tenenbaum, expert al Institutului Franței pentru Relații Internaționale (IFRI), care lucrează la proiectul unei astfel de misiuni, explică pentru „Rzeczpospolita” că aceasta ar putea include cinci brigăzi (aproape 40.000 de soldați). Comandamentul uneia dintre ele ar putea fi preluat de Polonia.
Vineri, președintele Franței era atât de slăbit încât a trebuit să asigure în cadrul unei intervenții televizate conaționalii că va rămâne în funcție până la sfârșitul mandatului în 2027. A doua zi, a ajuns în vârful diplomației mondiale.
„Există trei moduri de a garanta securitatea Ucrainei. Primul este modelul „german”: aderarea țării la NATO, chiar și fără stabilirea finală a granițelor, așa cum s-a întâmplat cu RFG în 1955. America nu vrea însă asta, la fel și Germania. Al doilea este modelul „israelian”: furnizarea masivă de arme Ucrainei chiar și după încheierea păcii. Acesta este nesigur, având în vedere dificultățile bugetare din SUA și Europa. Al treilea este modelul „coreean”: o misiune internațională de mediere, care protejează linia de demarcație între Coreea de Sud și Coreea de Nord de mai bine de 70 de ani. Garantarea securității pentru Kiev ar urma să se bazeze pe acest al treilea model, adăugând elemente din primul și al doilea”, explică Le Grand.
Macron ia singur deciziile privind utilizarea forțelor armate franceze și politica externă.
În timpul unei întâlniri de luni la Kiev cu liderul CDU/CSU, Friedrich Merz, care probabil va deveni viitorul cancelar al Germaniei, Zelenski a spus pentru prima dată că, în așteptarea garanțiilor NATO, o astfel de misiune de mediere ar putea garanta securitatea țării sale.
„Având în vedere potențialul militar în creștere rapidă și poziția geografică, Polonia devine un element esențial al acestui plan. De aici și vizita lui Macron la Varșovia”, explică Le Grand. În opinia sa, cu cât mai multe state vor participa la această misiune de mediere, cu atât mai mari vor fi șansele ca Rusia să nu decidă o nouă lovitură împotriva Ucrainei. De aceea, consideră interlocutorul nostru, a fost foarte importantă chiar și implicarea simbolică a Americii în această inițiativă. În opinia sa, după alegerile din februarie, vor participa și Germania (deocamdată Merz exclude această posibilitate). De asemenea, Olanda pare interesată de acest proiect. Pe lângă Polonia și țările NB8, este deosebit de importantă implicarea Franței și Marii Britanii în construirea misiunii.
Imagine: Emmanuel Macron, sursă: https://www.rp.pl/polityka/art41563401-macron-chce-z-polska-ratowac-ukraine