Vineri, 10 ianuarie, SUA au introdus sancțiuni împotriva sectorului petrolier rusesc, care sunt cele mai dure din ultimii ani. Principalul obiectiv este de a perturba activitatea așa-numitei „flote de umbră”, utilizată de Rusia pentru a livra petrol către diferite țări ale lumii.
Motivul este că vânzarea de petrol rămâne una dintre principalele surse de venit ale bugetului rus. Conform datelor din noiembrie 2024, veniturile totale au fost de 32,6 trilioane de ruble, iar o treime din această sumă — peste 10 trilioane — provine din vânzarea petrolului și gazelor naturale.
După începutul invaziei pe scară largă în Ucraina, multe țări occidentale au decis să limiteze cât mai mult veniturile guvernului rus din vânzarea de resurse naturale, inclusiv petrol și gaze. Totuși, acest lucru s-a asemănat unui joc de-a șoarecele și pisica.
Țările occidentale au impus embargo asupra livrărilor de petrol și transportului acestuia dacă prețul petrolului depășea un anumit plafon. Rusia a răspuns prin crearea unei flote de umbră: practic, petroliere vechi, care transportă petrol rusesc, navighează pe mări. Petrolul este vândut prin intermediul a numeroase companii intermediare pentru ca cumpărătorii să evite sancțiunile secundare.
În ultimii ani, a început o intensificare a acțiunilor împotriva acestei probleme. Diverse nave, companii de asigurări sau persoane fizice legate într-un fel sau altul de încălcarea sancțiunilor au fost incluse pe listele de sancțiuni.
Totuși, țările occidentale sunt precaute în introducerea de sancțiuni directe asupra companiilor petroliere rusești: nu vor ca prețurile globale ale petrolului să crească brusc.
Administrația SUA a exprimat speranța că noul pachet de sancțiuni împotriva industriei petroliere și gaziere ruse va determina Rusia să piardă miliarde de dolari lunar.
„Aceste sancțiuni vizează atât petrolul rusesc, cât și gazul natural lichefiat, și ne așteptăm ca acțiunile noastre să coste Rusia miliarde de dolari lunar”, a declarat John Kirby, reprezentant al Consiliului Național de Securitate al administrației americane.
Președintele Ucrainei, Volodimir Zelenski, i-a mulțumit președintelui SUA, Joe Biden, și a declarat că „aceste măsuri subminează semnificativ baza mașinii militare rusești”.
Noile sancțiuni au vizat „Surgutneftegaz” și „Gazprom Neft” — cele mai mari companii petroliere din Rusia. Anterior, ambele companii erau supuse doar sancțiunilor sectoriale, dar nu și celor directe. Cel mai probabil, noile sancțiuni vor complica tranzacțiile cu aceste companii pentru țările care cumpără petrol rusesc.
„Surgutneftegaz” este cunoscută și pentru „rezerva sa financiară”, în care se află aproape 6 trilioane de ruble (aproximativ 59 de miliarde de dolari). Compania este una dintre cele mai închise de pe piața petrolului din Rusia. De aproape 10 ani, acumulează o rezervă valutară. Întrebarea este dacă această „rezervă” este acum în pericol. Cel mai probabil nu, deoarece conducerea companiei a avut suficient timp să-și protejeze activele.
Sancțiunile au vizat și pe cei care asigură funcționarea flotei de umbră și comerțul cu petrol: „Sovcomflot”, cel mai mare transportator de petrol rusesc; companiile de asigurări „Ingosstrah” și „AlfaStrakhovanie”; precum și traderii de petrol. Per total, acest lucru ar putea îngreuna activitatea flotei de umbră și vânzarea petrolului.
Pe lista de sancțiuni au fost incluse și uzina de GNL a „Gazprom” de pe coasta Mării Baltice și operatorii porturilor maritime Lavna (aflat în construcție în regiunea Murmansk) și Suhodol (în regiunea Primorie).
De asemenea, pe listele de sancțiuni au apărut numeroase nave, inclusiv transportorul de gaze „Christophe de Margerie”. Acesta poartă numele fostului director al companiei petroliere Total, Christophe de Margerie, decedat în 2014 pe aeroportul „Vnukovo” din Moscova. Nava urma să transporte gaze naturale lichefiate, dar acum se află pe listele de sancțiuni — la fel ca, probabil, toate planurile pe termen lung de dezvoltare ale industriei petroliere și gaziere din Rusia.
În condiții de sancțiuni, se poate supraviețui, dar cu greu se poate dezvolta rapid și stabil.
Este de remarcat că Uniunea Europeană a intrat și ea în lupta împotriva flotei de umbră rusești. Pe 16 decembrie, Consiliul UE a adoptat al 15-lea pachet de măsuri economice și restrictive împotriva Rusiei, care a inclus oficiali din Coreea de Nord și furnizori chinezi de componente pentru drone. UE a declarat că aceste măsuri sunt menite să contracareze ocolirea sancțiunilor UE de către flota de umbră a Kremlinului, condusă de Vladimir Putin, și să slăbească complexul militar-industrial rus.
Această presiune a sancțiunilor reprezintă un indicator clar al poziției partenerilor față de problema ucraineană. Țările sunt dispuse să renunțe la cooperarea cu agresorul pentru a tăia pe cât posibil sursele de finanțare ale forțelor armate ruse. Este un răspuns clar la acuzațiile unor politicieni precum premierul Slovaciei, Robert Fico, care susține că colaborarea cu Rusia este esențială pentru sectorul energetic al UE și că fără aceasta, țările nu pot exista. Noile pachete de sancțiuni și decizia fermă a Ucrainei de a renunța la transportul gazelor demonstrează că comunitatea internațională a ales să prioritizeze securitatea globală în detrimentul unor beneficii imaginare, ceea ce reprezintă o schimbare pozitivă față de 2022.
Imagine: Ilustrativa, sursa.