Pe 20 ianuarie, Donald Trump a preluat oficial funcția de al 47-lea președinte al Statelor Unite. Alături de el, vicepreședintele JD Vance a depus jurământul. La scurt timp după, Trump a semnat primele sale ordine executive, pe care le-a descris ca fiind „istorice” în discursul său inaugural.
Ceremonia de inaugurare a avut loc în rotunda Capitolului din Washington, iar pentru prima dată din 1985, din cauza condițiilor meteorologice nefavorabile, aceasta a fost mutată în interiorul clădirii. Pe lângă politicieni și familia președintelui, la eveniment au participat lideri ai celor mai mari companii tehnologice, printre care directorul general al Apple, Tim Cook, fondatorul Amazon și Blue Origin, Jeff Bezos, cofondatorul Meta Platforms, Mark Zuckerberg, și, desigur, susținătorul activ al lui Trump, directorul general al Tesla și SpaceX, Elon Musk (ultimii trei se află în topul celor mai bogați oameni din lume). Printre liderii internaționali care au participat la inaugurare s-au numărat prim-ministrul Italiei, Giorgia Meloni, și președintele Argentinei, Javier Milei. De obicei, liderii străini nu sunt invitați la inaugurările președintelui american.
Un detaliu remarcabil al comportamentului invitaților a fost gestul lui Musk în timpul discursului său de felicitare adresat cetățenilor SUA, care a amintit de salutul nazist folosit în timpul regimului fascist din Germania. Musk a repetat acest gest de două ori și încă încearcă să explice intențiile sale, deși pentru majoritatea cetățenilor și jurnaliștilor acest gest a fost clar. Trump nu a comentat deocamdată această ispravă a lui Musk.
În discursul său, președintele Trump a promis o „eră de aur pentru America”. A început implementarea acestei promisiuni semnând zeci de ordine și documente executive care modifică radical politica administrației Joe Biden, retrăgând SUA din mai multe organizații internaționale și punând bazele unor transformări radicale conforme viziunilor sale. Se pare că politica de izolaționism caracteristică primului mandat al lui Trump revine rapid.
Mass-media americană, inclusiv CNN și The Washington Post, au prezentat principalele documente semnate de președintele Trump în prima zi a mandatului său. Unele dintre acestea au fost semnate în fața susținătorilor săi, care s-au adunat la Capital One Arena din Washington, iar altele în Biroul Oval al Casei Albe.
Printre deciziile inițiale luate de Donald Trump după inaugurare pe 20 ianuarie s-a numărat retragerea din Acordul de la Paris privind schimbările climatice. Astfel, președintele a demonstrat un scepticism și o atitudine neglijentă față de încălzirea globală, care reprezintă deja o problemă reală. De asemenea, acest lucru se aliniază cu agenda sa de a elibera companiile petroliere și de gaze de reglementări, pentru a le permite să maximizeze producția, în contradicție cu securitatea ecologică a SUA și a lumii.
Este important de menționat că Trump retrage SUA din acest acord pentru a doua oară, prima dată având loc în timpul primului său mandat, iar Joe Biden a anulat această decizie ulterior. Acordul obligă aproximativ 200 de țări să limiteze încălzirea globală sub 2 grade Celsius și, ulterior, sub 1,5 grade.
De asemenea, Trump a decis retragerea SUA din Organizația Mondială a Sănătății (OMS), justificând acest pas prin „tratamentul incorect al OMS față de pandemia COVID-19” și „incapacitatea organizației de a se reforma”. Printre alte motive, el a menționat „contribuțiile financiare nerezonabil de mari ale SUA” comparativ cu alte țări, inclusiv China.
Nici ordinele administrației Biden nu au fost neglijate. Documentele anulate de Trump, care vor pierde acum validitatea, acopereau o gamă largă de subiecte. Acestea se refereau la promovarea egalității rasiale, combaterea discriminării de gen, soluționarea problemelor schimbărilor climatice și răspunsul guvernului SUA la pandemia COVID-19. Trump a abrogat și cerințele etice suplimentare impuse funcționarilor din administrația executivă și a anulat decretul lui Biden din 2021 care permitea serviciul în armata SUA al persoanelor transgender deschise. De asemenea, a fost anulat decretul privind excluderea Cubei din lista țărilor care susțin terorismul, precum și sancțiunile impuse coloniștilor evrei din Cisiordania, acuzați de violențe împotriva palestinienilor.
A fost anulat și decretul administrației anterioare privind inteligența artificială din 2023, care ar fi reglementat riscurile dezvoltării acestei tehnologii.
Una dintre măsurile radicale a fost amânarea interdicției rețelei sociale TikTok. Trump a suspendat pe 75 de zile interdicția privind utilizarea platformei TikTok pe teritoriul SUA. După această perioadă, președintele intenționează să ofere administrației sale „posibilitatea de a stabili o direcție adecvată, care va proteja securitatea națională și va preveni închiderea bruscă a platformei de comunicare folosită de milioane de americani”. Anchetele oficiale referitoare la activitatea aplicației chineze și posibilele activități de spionaj nu au fost comentate de Trump.
De asemenea, SUA va suspenda toate programele de ajutor extern pentru organizații și țări pe o perioadă de 90 de zile, pentru a efectua o „verificare” care să stabilească dacă aceste programe se aliniază cu obiectivele sale politice. Decizia nu include, totuși, ajutorul acordat Ucrainei.
Cele mai radicale schimbări au vizat serviciul public și politica de migrație. Prima măsură a fost limitarea accesului la cetățenia SUA pe baza dreptului de naștere. Decretul se aplică copiilor născuți după 30 de zile de la semnarea documentului, în cazul în care părinții lor sunt în SUA ilegal. Acești copii nu vor mai primi automat cetățenia americană. De asemenea, noua regulă se va aplica și în cazurile în care mama se află temporar în SUA (de exemplu, cu viză), iar tatăl nu este cetățean american.
Este de așteptat ca în curând să fie anunțat un regim de „urgență” la granița cu Mexicul.
Un alt decret semnat prevede întreruperea relocării refugiaților în SUA „pentru cel puțin patru luni”. Trump a adăugat că prioritatea pentru forțele armate ar trebui să fie „închiderea granițelor”, adică oprirea migrației ilegale masive (inclusiv migrarea legală), traficului de droguri și altor bunuri ilegale. Trump a anunțat, de asemenea, măsuri pentru „instalarea și construcția de bariere fizice temporare și permanente”.
Al doilea decret semnat de Trump îi permite procurorului general să „solicite pedeapsa cu moartea pentru toate infracțiunile de o gravitate care impune acest lucru”, chiar și în cazul în care infracțiunile au fost comise de migranți.
Modificările s-au extins și asupra funcționarilor publici. Trump a cerut întoarcerea angajaților instituțiilor federale în birouri. Măsura impune șefilor de instituții să „ia toate măsurile necesare pentru a încheia acordurile de lucru la distanță și să solicite angajaților să se întoarcă la locurile de muncă pe bază de program complet”.
Aceste schimbări arată deja diferențele evidente între cei doi președinți. Joe Biden a fost un umanist, iar cabinetul său a pus valorile democratice ca prioritate. Donald Trump a ales o abordare diferită, punând accent pe eficiența operațională în toate domeniile, de la politică la cinematografie.
Este important de remarcat că Trump nu a menționat în discursul său de inaugurare conflictul din Ucraina, concentrându-se doar pe Israel. Trump a declarat că va restricționa dur activitățile mișcării „Libera Palestina
Imagine: Donald Trump, sursa