Continuă blocajul în Coaliție pe tema reformei pensiilor speciale. Recomandările Comisiei Europene privind procentul prin care s-ar calcula pensiile militarilor și magistraților a aruncat în aer sistemul „specialilor”, iar PSD și PNL își pasează responsabilitatea și nu își asumă o decizie. Ministrul responsabil de PNRR, Marcel Boloș, a sugerat miercuri chiar varianta renunțării la reforma pensiilor speciale, relatează sursa.
Ceartă dintre cele două partide aflate la guvernare ar putea costa România 3,1 miliarde de euro – cea de-a treia tranșa din PNRR.
Potrivit Guvernului, cheltuielile anuale cu pensiile speciale au ajuns la 1,5 miliarde de lei pe an.
În recomandarea făcută de oficialii europeni se sugerează două opțiuni: rata de înlocuire a veniturilor să fie de 45% și baza de calcul raportată la veniturile din întreaga carieră. Oficialii europeni susțin în scrisoare trimisă Guvernului că adoptarea oricăreia dintre cele două ar aduce pensiile speciale mai aproape de principiul contributivității
„Luarea în considerare a veniturilor obținute în întreaga carieră ar trebui să fie opțiunea preferată, deoarece ar spori, de asemenea, echitatea sistemului. Această opțiune ar putea fi adoptată în combinație cu alinierea indexării pensiilor militare la cea din sistemul general, ceea ce ar asigura o rată adecvată a prestațiilor în viitor”, se arată în scrisoarea trimisă de oficiali europeni.
Recomandarea acestora a anulat din start proiectul de lege elaborat de ministerul Muncii și trimis de Guvern Parlamentului.
Surse politice susțin pentru HotNews.ro că propunerea sugerată de cei de la Comisia Europeană „ar duce pensiile militarilor sub pensia medie din România” ceea ce ar arunca în aer sistemul specialilor și ar crea un blocaj în Justiție și Armată.
„În plus oficialii europeni mai sugerează că reforma pensiilor speciale să nu se aplice retroactiv și să se păstreze actuale pensii speciale care se află acum în plată. Ar fi dezastru pentru că dacă nu le impozitezi pe cele care se află în plată acum încep să se pensioneze cei care se află în sistem acum. Omorâm sistemul juridic și cel militar dacă am face cum ar propune ei”, susțin sursele HotNews.ro.
În acest context ministrul Muncii Marius Budăi a invitat partenerii de Coaliție la masă și ministerele în cauză Justiția, Internele și Apărarea să vină cu propuneri și amendeze proiectul de lege în consens cu cerințele CE.
„Există blocaj pentru că ministerele de linie Internele și Justiția (conduse de PNL) nu vor să participe la discuții. Marea problemă este ministerul de Interne care are un sindicat puternic din care fac parte foști și actuali speciali și care pun presiune pentru a se renunța la reformarea pensiilor speciale. La fel și la Justiție unde magistrații amenință cu blocarea sistemului”, explică sursele HotNews.ro.
La prima întâlnire a grupului de lucru, liberalii le-au transmis partenerilor de guvernare că este responsabilitatea ministerului Muncii să vină și să propună soluții.
„PSD vrea să scoată cu mâna PNL castanele din foc și apoi eventual să spună că el a tăiat pensiile speciale. Să vină cu propuneri”, au declarat surse din interiroul PNL pentru HotNews.ro.
La rândul lor, social-democrații sunt deranjați că miniștrii liberali nu participă la întâlnirile de lucru pe tema pensiilor speciale și că nu vin cu nicio propunere.
Totodată, la nivel neoficial, PSD în acuză pe cei din PNL că ar fi cerut amânarea cererii de plată pentru tranșa a treia din PNRR care era stabilită la finalul lunii aprilie. Social-democrații susțin că termenul de depunerea pentru tranșa a treia era la sfârșitul lunii aprilie, iar PNL ar fi cerut în luna iunie după intrarea PSD la guvernare.
Coaliția trebuie să identifice o soluție până săptâmâna viitoare când proiectul de lege depus de Guvern în Parlament va fi adoptat tacit de prima Cameră sesizată a Legislativului, Senatul. În plus reforma pensiilor speciale ar trebui să fie gata până la sfârșitul lunii martie, conform angajamentelor luate de Guvern.
Cum se poziționează PSD și PNL
Cele mai mari nenulțumiri au fost în cazul pensiilor militare, nimeni de la nivelul conducerii Coaliției neasumându-și public vreo intervenție în acest caz, invocând o chestiune de siguranță națională.
Ministrul Investiţiilor şi Proiectelor Europene, Marcel Boloş(PNL), a sugerat, miercuri, într-o declarație de la Guvern că România ar putea renunța la reforma pensiilor speciale. El a invocat pericolul destabilizării unor domenii de „importanţă strategică naţională”, un risc pe care ar trebui asumat politic dacă se decide să se dea curs condițiilor puse de Comisia Europeană a cărei toleranță, a comentat el, „tinde spre zero”.
„Totuşi e un proiect de ţară şi o strategie de ţară Planul Naţional de Redresare şi Rezilienţă, dar dacă vedem că anumite consecinţe ale deciziilor nu sunt asumate sau o reformă produce efecte nedorite care nu pot fi gestionate (…) am spus că sunt deja ţări care au renunţat. Bulgaria a renunţat la decarbonizare, Lituania la reformele fiscale şi nu spun că aşa trebuie să facem şi noi, spun doar că fiecare reformă trebuie să fie analizată cu plusurile şi minusurile pe care le are şi consecinţele acestor reforme asumate de către Guvern şi coaliţia de guvernare.”, a afirmat Boloş, la Palatul Victoria, citat de Agerpres.
Între timp, președintele PSD Marcel Ciolacu a declarat, într-un interviu la Europa fm, că speră ca săptămânile următoare să fie votată în Parlament legea privind reducerea pensiilor speciale, care „să fie constituțională și nu creează haos în România”.
„Este o discrepanţă mare între practica din Uniunea Europeană, mă refer la pensiile magistraţilor, la pensia din Apărare din ordiine publică, din siguranţă naţională, şi ce ne-am asumat noi în PNRR. Decizia şi discuţiile cu Comisia Europeană trebuie să fie unele foarte echilibrate. Dacă în acest moment, noi luăm ad-litteram ce ne-am asumat în PNRR, depopulăm Ministerul Apărării, Ministerul de Interne, Justiţia, toate Serviciile din România. Dacă ne dorim acest lucru, eu nu îmi doresc acest lucru, mergem ad-litteram (…)”, a declarat Marcel Ciolacu, miercuri la Europa FM.
Liderul PSD a mai spus că săptămâna viitoare, coaliţia are obligaţia de a veni cu anumite amendamente, astfel încât să ne apropiem cât mai mult de îndeplinirea jalonului, pentru că altfel legea trece tacit prin Senat şi nu poate fi modificată. Cum este ea acum, nu este acceptată ca îndeplinire de jalon PNRR”.
Cât ne costă cearta PSD-PNL și blocajul pe reforma pensiilor speciale
România s-a angajat în fața Comisiei Europene prin Programul Național de Redresare și Reziliență (PNRR) să facă o reformă a pensiilor speciale. Legislația în vigoare coroborată cu decizile Curții Constituționale a creat un blocaj instituțional în ceea ce privește reglarea pensiilor speciale.
Dacă România nu face reforma promisă în PNRR nu va putea accesa cea de-a treia tranșă de bani europeni, iar termenul limită este sfârșitul lunii mai.Ceartă dintre cele două partide aflate la guvernare ar putea costa România 3,1 miliarde de euro- cea de-a treia tranșa din PNRR.
Cât plătește statul român pentru pensiile speciale
Potrivit Guvernului cheltuielile anuale cu pensiile speciale au ajuns la 12 miliarde de lei. Beneficiari de pensii de serviciu sunt un 10.000, grosul fiind la pensiile militare – aproape 180.000 – unde intră cele de la MAI, MApN, SRI, SIE și STS.
În România numărul de beneficiari de pensii de serviciu înregistrat în februarie 2023 este 10.198, potrivit Casei Naționale de Pensii Publice (CNPP). Dintre aceștia 5.137 sunt pensionari veniți din zona procurorilor şi judecătorilor.
În cazul beneficiarilor Legii 303/2004 privind statutul procurorilor şi judecătorilor, cea mai mare pensie medie de serviciu este de 21.477 de lei, din care 20.061 lei cota suportată din bugetul de stat, iar 4.765 de lei din bugetul asigurărilor sociale de stat.
De asemenea de pensie de serviciu din zona Corpului diplomatic şi consular al României au beneficiat în luna ianuarie un număr de 743 persoane. Pensia medie era de 5.796 de lei, din care 2.552 de lei suportaţi de la bugetul de stat, potrivit CNPP citată de agenția Agerpres.
În ceea ce priveşte beneficiarii Legii 215/2015 pentru modificarea şi completarea Legii 7/2006 privind statutul funcţionarului public parlamentar, numărul acestora era de 716 de persoane, pensia medie ridicându-se la 5.057 de lei (2.525 de lei de la bugetul de stat).
Conform Casei Naţionale de Pensii Publice, de Legea 83/2015 pentru completarea Legii 223/2007 privind statutul personalului aeronautic civil navigant profesionist din aviaţia civilă din România beneficiau 1.381 de pensionari, iar pensia medie se ridică la 11.479 de lei, din care 7.531 lei suportaţi din bugetul de stat.
Pensii de serviciu pentru beneficiari de la Curtea de Conturi s-au acordat unui număr de 559 de persoane, media fiind de 8.502 de lei, din care 2.818 de lei cota suportată din bugetul de stat.
De asemenea, de Legea 130/2015 pentru completarea Legii 567/2004 privind statutul personalului auxiliar de specialitate al instanţelor judecătoreşti şi al Parchetelor beneficiau 1.662 de pensionari, pensia medie fiind de 5.108 de lei, din care 2.447 de lei suportaţi din bugetul de stat.
Anual, valoarea brută a pensiilor de serviciu mai sus menționate este de 1,7 miliarde de lei, la nivelul anului trecut.
În categoria pensiilor speciale, adică cele primite în baza unor legi speciale, sunt încadrate în discursul public și pensiile militare. Acestea din urmă reprezintă grosul, adică în jur de 180.000. Aici intră pensiile celor care au lucrat la MAI, MApN și SRI și sunt plătite de casele de pensii ale acestora
La nivelul MAI sunt 97.000 de beneficiari, care costă anual 5,2 miliarde de lei.
La nivelul MAPN sunt în jur de 78.000 de beneficiari, în vreme ce în jur de 5.700 provin din SRI, SIE si STS. La nivelul anului trecut costul cu pensiile acestora era în jur de 4 miliarde de lei.