Prima sesiune a Parlamentului Serbiei din 2025 a început la fel cum s-a încheiat anul 2024 – tensionat și fără prezența unor parlamentari ai opoziției, conform sursei.
Pe ordinea de zi sunt 62 de puncte, însă demisia premierului Miloš Vučević nu se află printre ele, deși Ana Brnabić, președinta parlamentului, anunțase că acest subiect va fi abordat la finalul ședinței.
Înainte de votarea ordinii de zi, reprezentanții opoziției au aprins torțe, au aruncat bombe de fum și ouă, în timp ce forțele de securitate încercau să îi separe de unii membri ai coaliției de guvernare. Aceștia au desfășurat un banner mare cu mesajul „Serbia se ridică pentru căderea regimului”.
Unii parlamentari au părăsit sala tușind, în timp ce mirosul de gaz lacrimogen și spray cu piper se simțea în aer. Personalul parlamentului alerga prin coridoare cu prosoape și găleți, potrivit relatării reporterului BBC, Slobodan Maričić.
Jasmina Obradović, deputată a Partidului Progresist Sârb (SNS), „se află în pericol de moarte”, a afirmat Ana Brnabić, condamnând ferm acțiunile opoziției.
„Nu am vrut să lucrăm după agenda lor și au urmat incidentele. Da, trebuie spus că parlamentarii opoziției au folosit mijloace pirotehnice pentru a arăta că această sesiune nu ar trebui să se desfășoare în acest mod. Îmi pare rău dacă cineva a fost rănit, știu că și colegii mei au suferit lovituri din partea poliției și unor deputați ai puterii”, a declarat Radomir Lazović, deputat al Frontului Verde-Stâng, pentru BBC în limba sârbă.
Premierul Vučević și-a depus demisia irevocabilă pe 28 ianuarie, în urma atacului asupra studenților din Novi Sad, la trei luni după prăbușirea unui acoperiș în acel oraș, incident în care și-au pierdut viața 15 persoane, declanșând un val de proteste și blocade studențești în întreaga țară.
Protest și omagiu pentru victime în fața Parlamentului
În timp ce în sala de ședințe continuau confruntările și acuzațiile reciproce între putere și opoziție, în fața clădirii Parlamentului avea loc un protest. Studenții de la Facultatea de Drept, aflați în grevă, au organizat manifestația, alături de elevi ai unor licee din Belgrad și sute de cetățeni.
După un moment de reculegere de 15 minute în memoria victimelor din Novi Sad, studenții s-au îndreptat din nou spre facultăți, scandând „Hoții!”.
Ce este pe ordinea de zi?
Printre cele 62 de puncte ale primei sesiuni parlamentare regulate din 2025 se află în principal proiecte pentru creșterea îndatorării statului în vederea dezvoltării infrastructurii.
Pe agendă se află și modificarea Legii educației superioare, prin care autoritățile afirmă că va fi îndeplinită una dintre revendicările studenților – reducerea taxelor școlare cu 50% pentru studenții cu autofinanțare și majorarea bugetului pentru învățământul superior cu 12 miliarde de dinari (20%).
De asemenea, parlamentarii vor discuta un proiect de lege privind creditele imobiliare pentru tinerii între 20 și 35 de ani care nu dețin proprietăți, precum și o propunere de eliminare a vizelor pentru cetățenii din Venezuela, Guatemala, Antigua și Barbuda și Tuvalu.
Un alt proiect vizează modificarea Legii privind importul și exportul de bunuri cu dublă utilizare – produse, software și tehnologii care pot avea atât întrebuințări civile, cât și militare.
Ultimul punct de pe ordinea de zi este propunerea de demitere a Anei Brnabić, înaintată de parlamentarii opoziției pe 11 decembrie, sub acuzația că ar fi încălcat Constituția Serbiei și regulamentele parlamentare.
Opoziția și mecanismele sale în Parlament
Parlamentarii opoziției pot propune proiecte legislative și inițiative de revocare a oficialilor guvernamentali. Bojan Klačar, directorul programatic al Centrului pentru Alegeri Libere și Democrație (CeSid), afirmă că opoziția încearcă să își recâștige influența în Parlament după ce a boicotat sesiunea din 25 noiembrie.
„Dacă nu ar face acest pas, ar avea dificultăți în a explica alegătorilor de ce continuă să participe la lucrările Parlamentului, după ce și-au exprimat nemulțumirea față de atitudinea președintei și a majorității guvernamentale”, a explicat Klačar.
Pentru a declanșa o dezbatere parlamentară asupra unui vot de neîncredere, este necesar sprijinul a cel puțin 60 de parlamentari. Pentru revocarea premierului sau a unui alt membru al Guvernului, este nevoie de votul majorității absolute a deputaților.
Imagine: ilustrativă, sursa