Acordul recent privind „armistițiul energetic” trebuia să ducă la o reducere parțială a atacurilor și la securitatea deplină a unor obiective stabilite de comun acord. Cu toate acestea, „ceva” nu a mers bine încă de la început. Prin „ceva” se înțelege nimic altceva decât „perfidia rusească”, care a încălcat acordul chiar în prima zi, atacând o serie de obiective critice și infrastructura civilă a Ucrainei.
Potrivit Oficiului Președintelui Ucrainei, înțelegerea a intrat în vigoare cel mai devreme pe 23 martie. Cu o zi înainte, Ucraina a convenit cu SUA lista obiectivelor pe care Rusia trebuia să înceteze să le bombardeze pe perioada armistițiului parțial. Acordul privind încetarea reciprocă a atacurilor includea obiective din sectorul energiei electrice, petrolului și gazelor, energiei nucleare, cărbunelui și ingineriei energetice.
Totuși, Rusia a început imediat să distorsioneze realitatea și să încerce să inducă în eroare Occidentul, acuzând Ucraina că ar fi încălcat „armistițiul energetic”. La Moscova, s-a vehiculat o altă dată de început a acordului – 18 martie, o dată fără nicio bază juridică. Președintele Ucrainei, Volodimir Zelenski, a confirmat oficial armistițiul, stabilind clar data de început pe 23 martie.
Consilierul șefului Oficiului Președintelui, Mihailo Podoleak, a reacționat la afirmațiile Rusiei, numindu-le „un delir clasic”. El a adăugat că rușii, ca de obicei, spun orice pentru a încerca să aducă „argumente” potrivit cărora Ucraina ar fi vinovată, sub pretextul că, din 18 martie, ar fi atacat obiective incluse în armistițiu.
Statul Major al Forțelor Armate ale Ucrainei a subliniat: „Ministerul Apărării al țării-agresoare răspândește acuzații false și nefondate pentru a prelungi războiul, a continua propaganda mincinoasă și a folosi tactici tipic rusești de manipulare a opiniei internaționale”.
Există însă dovezi clare că „armistițiul energetic” a început pe 23 martie și că, de atunci, partea ucraineană nu a atacat obiectivele menționate în listă – lucru care nu poate fi spus despre Rusia.
Mai mult, Rusia a prezentat propria listă, cu obiective complet diferite, pentru care interzice atacurile. Moscova susține că această listă a fost convenită și cu SUA, deși nu există nicio confirmare oficială din partea americanilor. În lista prezentată de Rusia lipsesc obiectivele ucrainene din sectorul petrolului și gazelor, ceea ce oferă Moscovei „undă verde” pentru intensificarea bombardamentelor asupra acestora.
Manipulând informațiile, Rusia și-a intensificat atacurile asupra infrastructurii critice și civile din Ucraina. În ultimele zile, amploarea atacurilor a crescut semnificativ, provocând un număr mare de morți și răniți printre civili în mai multe regiuni ale Ucrainei, precum și pagube grave infrastructurii.
Spre exemplu, în urma unui atac asupra regiunii Zaporojie, în noaptea de 27 martie, peste 3.300 de abonați din zonele de frontieră au rămas fără electricitate, conform Administrației Militare Regionale din Zaporojie. În ultimele zile, majoritatea regiunilor Ucrainei, inclusiv capitala, au fost vizate de bombardamente. Loviturile asupra orașelor Dnipro, Harkov și Sumî demonstrează teroarea deliberată asupra populației civile.
Pe 27 martie, dronele au atacat Dnipro, rănind trei persoane și avariind zeci de clădiri și vehicule. La Harkov, în urma unui atac, 13 persoane au fost rănite, printre care o fată de 14 ani. În Sumî, în urma unui atac cu rachete din 24 martie, numărul răniților a ajuns la 99 de persoane, dintre care 23 de copii.
Kremlinul acționează după același scenariu bine-cunoscut: declară pace, dar continuă bombardamentele, apoi dă vina pe Ucraina pentru escaladare. Rusia subminează intenționat sensul acordurilor pentru a evita responsabilitatea și a le folosi ca instrument de presiune.
Ucraina știe de mult cum Rusia „respectă” acordurile, dar restului lumii, se pare, nu i-au fost suficiente dovezi pentru a înțelege că nu se poate ajunge la o înțelegere pe cale diplomatică cu această țară. Moscova și-a demonstrat deja lipsa de intenție de a încheia războiul, încălcând „armistițiul energetic” din prima zi și încercând apoi să dea vina pe Ucraina.
Există deja suficiente dovezi pentru a intensifica presiunea diplomatică și sancțiunile împotriva Rusiei, deoarece, în lipsa acestora, țara-agresoare va continua să impună lumii propriile reguli, așteptând capitularea Ucrainei.
Mult depinde de SUA, care, deocamdată, evită să reacționeze ferm și amână orice răspuns dur la încălcarea evidentă de către Rusia a acordului. Singura reacție a SUA a fost una verbală, menită mai degrabă să creeze aparența că Moscova va fi sancționată, fără măsuri concrete. Până acum, nu există semne că americanii sunt pregătiți să adopte sancțiuni dure împotriva țării-agresoare.
Imagine: Vladimir Putin și Donald Trump, sursa (https://romania.europalibera.org/a/discutie-telefonica-putin-trump-despre-acordul-temporar-de-incetare-a-focului-in-ucraina/33351750.html)