Protocolul de aderare a Finlandei la NATO a fost semnat la 5 iulie 2022. A fost lansat procesul de ratificare a protocolului de către statele membre ale Alianței, pentru că numai atunci țara își poate finaliza integrarea euro-atlantică.
La 27 martie 2023, parlamentul ungar a ratificat protocolul menționat anterior. Iar ultimul stat care a ratificat documentul este Turcia. Acest stat nu are obiecții, iar documentul va ajunge în curând în fața parlamentului turc.
Ce înseamnă sfârșitul integrării euro-atlantice a Finlandei?
Acest eveniment schimbă definitiv peisajul regiunii. El oferă Alianței și membrilor săi avantajele de care au nevoie în realitățile de astăzi. La începutul anului 2022, Finlanda era unul dintre cei șase membri non-NATO ai Uniunii Europene. Dar, de la izbucnirea războiului din Ucraina, situația din țară s-a schimbat. Sprijinul public pentru aderarea la organizație a crescut, iar parlamentul a decis să depună o cerere de aderare.
Ceea ce este necesar, ținând cont nu numai de relațiile moderne cu vecinul și, în același timp, agresorul nebun, ci și de istoria relațiilor dintre state în general. Ne referim la războiul sovieto-finlandez, care s-a soldat cu înfrângerea trupelor sovietice. Prin urmare, dorința finlandezilor de a se izola de țara vecină și de a beneficia de garanțiile de securitate oferite deja de SUA nu este deloc surprinzătoare.
Pentru Alianță, aderarea Finlandei reprezintă un pas uriaș înainte. Pentru NATO, nu numai că primește un aliat puternic care cooperează activ cu organizația încă din anii 1990 și care își aduce armata cât mai aproape de standardele acesteia. Alianța obține un avantaj cheie în fața principalei amenințări la adresa securității mondiale – Federația Rusă.
NATO se bucură în prezent de peste 1.000 de kilometri de frontieră comună cu Federația Rusă, cât mai aproape de Sankt Petersburg și de cele mai importante baze navale ale Federației Ruse. Având în vedere că Finlanda pune la dispoziție spațiul său aerian pentru zborurile de recunoaștere, aceasta este o problemă uriașă pentru Rusia. Marea Baltică este acum marea statelor membre ale Alianței.
Situația nu este în mod clar de bun augur pentru țara agresoare. O țară care a îndrăznit să lanseze un război total inutil împotriva unei națiuni pașnice pentru a împiedica Alianța să se extindă a obținut exact rezultatul opus. Atât Ucraina, cât și Finlanda intenționează în mod clar să adere la NATO în viitor, partea finlandeză lucrează acum, iar partea ucraineană plănuiește să facă acest lucru după o victorie rapidă.
Este demn de remarcat faptul că Alianța nu se extinde doar în acest moment. Agresiunea împotriva Ucrainei a mobilizat cât se poate de mult statele membre. Toate țările intenționează să sprijine Ucraina, iar NATO a identificat deja Rusia ca fiind principala amenințare. O amenințare cu resurse nelimitate și arme nucleare. Dar nu este capabilă să pună mâna nici măcar pe un centru raional din regiunea Donețk.
În concluzie, NATO câștigă deja războiul pe frontul politic, fără a se angaja într-un conflict direct cu Rusia. Chiar și principalul aliat al Rusiei, Ungaria, susține poziția generală a Alianței. Acest lucru arată că Rusia mobilizându-și toate resursele nu este capabilă nici să intimideze, nici să o facă să coopereze. Iar pe agresor îl așteaptă un singur lucru în viitor – înfrângerea, responsabilitatea pentru acțiunile sale și expulzarea.