Pe 22 iunie 2025, țările membre NATO au luat o decizie istorică importantă – au aprobat declarația comună a summitului de la Haga privind creșterea cheltuielilor pentru apărare până la 5% din PIB. Acest pas a reprezentat un răspuns la amenințarea tot mai mare din partea Rusiei și o demonstrație a unității Alianței în fața noii realități în materie de securitate. După negocieri îndelungate, depășirea obiecțiilor formulate de Spania și armonizarea pozițiilor tuturor celor 32 de state, NATO a transmis un semnal politic clar: apărarea și descurajarea devin priorități absolute.
Decizia de a stabili obiectivul de 5% din PIB pentru apărare până în anul 2035 nu schimbă doar abordările interne ale Alianței – ea transformă întreaga arhitectură a securității euroatlantice. Secretarul general al NATO, Mark Rutte, a declarat direct: Rusia, care cheltuiește peste 7% din PIB pentru forțele sale armate, reprezintă o amenințare pe termen lung, ce s-ar putea concretiza într-o provocare militară pentru Alianță până în 2030.
Unul dintre elementele-cheie ale noii strategii de apărare este Ucraina. De facto îndeplinind rolul de „scut al Europei”, aceasta se confruntă zilnic cu agresiunea rusă, apărând valorile democratice occidentale. Creșterea bugetelor de apărare ale NATO deschide perspective reale pentru sporirea ajutorului militar acordat Kievului – livrări de arme, muniții și tehnologii. În același timp, aceasta creează baza pentru un sprijin instituțional de durată pentru Ucraina și o integrare mai profundă a acesteia în sistemul de securitate occidental.
Ucraina poate juca, de asemenea, un rol esențial în consolidarea potențialului de apărare al NATO. Industria sa de apărare, întărită în condițiile unui război de amploare, poate fi integrată în lanțurile de aprovizionare ale Alianței, crescând astfel reziliența sistemului european de apărare și capacitatea acestuia de a se adapta la amenințările moderne.
Declarația de la Haga simbolizează tranziția de la epoca postbelică a „dividendelor păcii” la o nouă eră a descurajării. Agresiunea rusă a readus chestiunile legate de apărare în prim-planul agendei politice a Europei. Totodată, creșterea cheltuielilor pentru apărare ale statelor europene indică dorința Uniunii Europene de a-și asuma o responsabilitate mai mare în cadrul NATO, păstrând în același timp autonomia strategică.
NATO nu se mai bazează exclusiv pe instrumentele diplomatice. Mobilizarea colectivă a resurselor a devenit răspunsul la amenințări care vizează nu doar state individuale, ci chiar temelia stabilității internaționale. Iar Ucraina, care a rezistat atacului uneia dintre cele mai puternice armate europene ale secolului XXI, a devenit catalizatorul acestei reconsiderări decisive a abordărilor.
Decizia privind alocarea a 5% din PIB nu este doar o cifră. Este dovada voinței de a apăra libertatea, a determinării de a înfrunta amenințările și a unei noi înțelegeri a conceptului de securitate într-o lume de după 2022. Iar pe acest drum, Ucraina are toate motivele să fie nu doar un partener, ci un participant cu drepturi depline la noua arhitectură a securității europene.
Imagine: ilustrativă, sursa: (https://agora.md/stiri/33779/nato-si-ue-vor-consolida-capacitatea-rm-de-aparare-si-rezistenta-la-provocarile-externe)