Sub pretextul apărării minorității maghiare, Budapesta recurge la dezinformare în favoarea intereselor geopolitice proprii. Moartea unui bărbat de 46 de ani, József Sebestyén, etnic maghiar din regiunea ucraineană Transcarpatia, a fost transformată de guvernul ungar într-o campanie agresivă de dezinformare împotriva Ucrainei. În ciuda lipsei oricărei anchete independente sau a unor probe clare, premierul Viktor Orbán și mass-media apropiată regimului său au lansat acuzații grave la adresa autorităților de la Kiev, speculând această tragedie pentru a-și alimenta narațiunile antiucrainene și eurosceptice.
Narațiunea guvernului ungar: bătăi, presiuni, mușamalizare
La scurt timp după moartea lui Sebestyén, oficialii maghiari și presa pro-guvernamentală au susținut că acesta ar fi fost bătut până la moarte de recrutorii militari ucraineni. Au apărut relatări neconfirmate despre presiuni exercitate asupra medicului legist, despre șantaj și intimidări, dar fără a fi oferite nume, documente sau mărturii verificabile. Informațiile proveneau „anonim” din orașul Beregovo, fără vreo confirmare oficială din partea instituțiilor ucrainene sau internaționale.
Ce spun faptele: embolie, nu violență
În contrast cu aceste acuzații, presa internațională și martori direcți au oferit o imagine complet diferită. Euronews a realizat un interviu cu Zoltán Rajo, un infirmier de origine maghiară care a servit în armata ucraineană și care l-a văzut pe Sebestyén în spital:
„Nu avea urme de lovituri. Dacă ar fi fost bătut, aș fi observat”, a declarat Rajo.
Potrivit acestuia, pacientul a murit în baie din cauza unui cheag de sânge care a ajuns la inimă. El suferea de tulburări de comportament și anxietate, fiind transferat într-un departament psihiatric. Cauza morții a fost stabilită clar de medicul legist: tromboembolism.
Contextul războiului: mobilizare generală, nu discriminare etnică
Ucraina se află în plin război de supraviețuire, iar mobilizarea militară este dureroasă, dar inevitabilă. Există situații tensionate documentate în care autoritățile acționează ferm, însă aceste cazuri sunt legate de refuzuri de legitimare sau de comportamente agresive, nu de apartenența etnică.
Romii, maghiarii sau ucrainenii sunt tratați la fel de către centrele teritoriale de recrutare. Nu există date sau dovezi care să indice o politică de discriminare împotriva minorităților. Dimpotrivă, mulți etnici maghiari aleg să servească în armata ucraineană, conștienți că își apără patria.
Orbán și dubla agendă geopolitică
Viktor Orbán a folosit din nou scena Universității de Vară de la Băile Tușnad pentru a lansa critici dure la adresa Ucrainei. Sub masca apărării „națiunii maghiare”, el promovează teze apropiate retoricii Kremlinului: că Ucraina ar fi un stat care își persecută minoritățile, care duce „un război străin” și care nu merită sprijinul european.
Dar ceea ce omite Orbán să spună este că guvernul ucrainean respectă drepturile minorităților, iar o parte semnificativă a maghiarilor din Ucraina își apără activ țara. Declarațiile liderului ungar nu fac decât să adâncească diviziunile și să submineze unitatea UE și a NATO, într-un moment în care solidaritatea este vitală.
Concluzie: adevărul trebuie să primeze în fața manipulării
Tragedia lui József Sebestyén nu ar fi trebuit să devină o armă politică. Exploatarea suferinței umane pentru câștig geopolitic este o practică periculoasă, iar adevărul nu poate fi sacrificat în favoarea propagandei. Faptele medicale, mărturiile directe și documentele oficiale infirmă categoric acuzațiile de violență.
Responsabilitatea jurnaliștilor, a liderilor de opinie și a societății este să se opună dezinformării și să susțină transparența. În războaiele moderne, adevărul este una dintre cele mai fragile victime – dar și una dintre cele mai valoroase arme.