Parteneriatele în creștere ale Rusiei cu state paria, precum RPDC și Iran, schimbă dinamica securității globale, în special pe fondul războiului din Ucraina. Raportul Institutului Lansing din 13 august 2025 analizează detaliat aceste alianțe, concentrându-se pe posibila implicare militară a RPDC în Ucraina, sprijinul nuclear pentru Phenian și riscul formării unei axe trilaterale Rusia–RPDC–Iran. Această analiză subliniază amenințările hibride generate de aceste rețele, care combină cooperarea militară, tehnologică și economică pentru a contracara influența occidentală.
Probabilitatea participării RPDC la războiul din Ucraina
Institutul Lansing estimează probabilitatea unei implicări directe a RPDC în luptele din Ucraina în 2025 ca fiind scăzută sau moderată, cu o probabilitate mai mare de sprijin indirect, precum logistică, lucrări inginerești sau echipaje de artilerie sub comanda Rusiei. RPDC furnizează deja muniții pe ascuns, însă trimiterea de trupe ar reprezenta o escaladare semnificativă, cu riscul condamnării internaționale.
Principalul factor de limitare este poziția Chinei, care privește Ucraina ca pe o problemă între Rusia și Occident și se teme de o escaladare necontrolată cu implicarea Phenianului. Totuși, participarea indirectă (consilieri, artileriști) are o probabilitate de 60% în următoarele 12 luni, în timp ce participarea directă la lupte – 20–30%.
Forțele potențiale ale RPDC și zonele de desfășurare
În cazul în care Kim Jong Un ar decide să trimită trupe, unitățile probabile ar include:
| Tip de unitate | Efective estimate | Posibile sarcini în Ucraina |
|---|---|---|
| Brigăzi de artilerie | 3.000–5.000 | Operarea artileriei grele în Donbas și Zaporijjea. |
| Geniști de luptă | 1.000–2.000 | Construirea de fortificații, minare, tranșee. |
| Unități de apărare AA | 500–1.000 | Operarea sistemelor AA cu rază scurtă pentru protecția logisticii. |
| Forțe speciale | 300–500 | Diversiuni și recunoaștere în spatele frontului. |
Efectivele totale ar putea ajunge la 5.000–10.000 de militari, limitate de resursele RPDC și de logistica complicată. Zonele posibile de desfășurare: Donețk și Lugansk pentru sprijin de artilerie, Zaporijjea pentru consolidarea liniilor, sprijin logistic în teritoriile ocupate pentru eliberarea trupelor ruse.
Impactul pe câmpul de luptă și beneficiile pentru RPDC
Beneficiile pe termen scurt pentru Rusia includ întărirea artileriei și a forței de luptă, permițând menținerea intensității bombardamentelor și eliberarea unităților de elită pentru ofensive. Totuși, schimbările strategice rămân limitate, dacă Ucraina continuă să primească sprijin militar occidental.
În schimb, Rusia ar putea oferi energie (petrol, gaze), alimente, tehnologii militare (imagini satelitare, modernizare de rachete), protecție în Consiliul de Securitate ONU și stimulente financiare, precum plăți în aur.
Geopolitic, alianța arată capacitatea Rusiei de a mobiliza aliați netradiționali, dar îi sporește izolarea și riscul de sancțiuni. Pentru RPDC, aceasta înseamnă sprijin, dar și iritarea Chinei, care ar putea limita implicarea directă a Phenianului.
Asistența nucleară rusă pentru RPDC
Raportul estimează o probabilitate ridicată (60–70%) de asistență indirectă sau duală din partea Rusiei în domeniul nuclear, de exemplu materiale sau expertiză sub acoperirea cooperării civile. Asistența directă, precum planuri pentru focoase sau combustibil nuclear, este improbabilă (10–15%) din cauza riscurilor politice și a potențialei reacții chineze.
Factori determinanți: necesitatea Rusiei de muniții din RPDC, izolarea comună față de Occident, legăturile istorice cu complexul nuclear Yongbyon.
Forme probabile de sprijin:
- Tehnologii de ghidare și reintrare – ridicată (70%), îmbunătățirea preciziei și rezistenței ICBM-urilor.
- Recunoaștere satelitară – ridicată (65%), îmbunătățirea capacității de țintire.
- Optimizarea ciclului nuclear – medie (40%), instruirea inginerilor sub acoperirea civilă.
- Livrare de materiale nucleare – scăzută (20%), extrem de sensibil, risc pentru relațiile cu China.
- Miniaturizarea focoaselor – scăzută (15%), sprijin pentru montarea pe rachete KN-23/KN-24.
Limitări: obligațiile TNP și potențiale tensiuni cu China. Consecințe: destabilizare în Asia, posibile programe nucleare în Japonia/Coreea de Sud, redistribuirea forțelor SUA din Europa.
Rețeaua de transfer de tehnologii: Rusia–RPDC
Raportul descrie rețeaua posibilă pentru transferuri:
- Surse rusești: Rosatom (expertiză nucleară), Roscosmos (tehnologii spațiale), exportatori de armament (Rosoboronexport).
- Noduri de tranzit: porturi rusești (Vladivostok, Nakhodka), huburi chineze (Dalian, Tianjin), porturi din Orientul Mijlociu (Dubai, Istanbul).
- Noduri de primire în RPDC: porturile Rason, Nampo, complexul Yongbyon, cosmodromul Sohae.
Indici: transbordare maritimă, oprirea AIS, zboruri charter, achiziții de bunuri cu dublă utilizare.
Extinderea alianței Rusia–RPDC–Iran
Probabilitatea unei alianțe trilaterale este moderat-ridicată, datorită sancțiunilor comune și poziției anti-occidentale. Legăturile existente (drone Rusia–Iran, muniții Rusia–RPDC, rachete Iran–RPDC) facilitează cooperarea în schimbul de tehnologii, ocolirea sancțiunilor și schimbul de informații.
Forme probabile: muniții RPDC în schimbul dronelor iraniene; sisteme de ghidare rusești pentru ambele. Limitări: poziția Chinei, nevoia de secret, logistică. Probabilitate: 70% pentru cooperare limitată, <15% pentru un pact formal.
Concluzie: amenințări hibride în creștere
Alianțele Rusiei cu RPDC și Iran creează o rețea de amenințări hibride, combinând sprijin militar, transferuri tehnologice și ocolirea sancțiunilor economice pentru a contesta ordinea mondială. Deși escaladările directe sunt puțin probabile, sprijinul indirect creează riscuri imediate. Occidentul trebuie să se concentreze pe sancțiuni, monitorizare și destructurarea acestor rețele pentru a limita influența Rusiei.