La 7 octombrie 2025, premierul Ungariei, Viktor Orbán, a lansat din nou acuzații dure la adresa partidului de opoziție „Tisa”. Potrivit lui, această formațiune politică ar „lucra pentru Bruxelles și Kiev”, iar politica sa externă ar fi „dictată de forțe străine”. La prima vedere, pare o declarație în apărarea suveranității naționale. În realitate însă, este un semn de teamă și de presiune crescândă asupra guvernului, care pierde sprijinul populației pe fondul unei crize economice profunde și al nemulțumirii generale.
Până la alegerile parlamentare mai rămân doar șase luni — acestea sunt programate pentru aprilie 2026. De facto, campania electorală a început deja, iar începutul este nefavorabil pentru Orbán. Economia încetinește, inflația rămâne ridicată, iar experții vorbesc din ce în ce mai des despre riscul unei recesiuni. Mulți cetățeni se întreabă de ce guvernul, în ciuda resurselor de care dispune, nu a reușit să stabilizeze situația. O parte a răspunsului se află în relațiile cu Bruxellesul. Comisia Europeană a suspendat finanțarea și subvențiile pentru Budapesta, invocând încălcarea principiilor statului de drept și a valorilor democratice. Drept urmare, Ungaria a pierdut o parte importantă din sprijinul financiar european, iar întreaga responsabilitate pentru criză a căzut pe umerii cabinetului Orbán.
Analiștii politici consideră că, dacă alegerile din aprilie 2026 vor fi libere și transparente, partidul de guvernământ „Fidesz” ar putea pierde pentru prima dată majoritatea parlamentară. Pe măsură ce popularitatea guvernului scade, acuzațiile împotriva opoziției devin tot mai puternice și mai agresive.
Un episod semnificativ a avut loc în august 2025, când Serviciul de Informații Externe al Rusiei a publicat o declarație potrivit căreia Bruxellesul ar considera actualul guvern ungar drept „un obstacol în calea unei Europe unite”. În același document, liderul „Tisa”, Péter Magyar, era descris ca „un aliat fidel al elitelor globaliste”. Reacția Budapestei nu a întârziat: Orbán și ministrul de externe Péter Szijjártó au afirmat că „nu este nimic nou în asta”, dar au folosit comunicatul serviciilor ruse drept pretext pentru a ataca Uniunea Europeană și opoziția internă. În replică, Magyar a acuzat Moscova de ingerință în politica internă a Ungariei și de sprijin deschis pentru guvernul Orbán.
Astfel, Rusia a devenit un instrument convenabil pentru propaganda de la Budapesta: pe de o parte, întărește retorica anti-Bruxelles, iar pe de altă parte oferă guvernului un motiv să acuze opoziția de „legături cu serviciile străine”.
Partidul „Tisa”, condus de Péter Magyar, a devenit în ultimele luni un simbol al reînnoirii politice. Programul său este axat pe restabilirea relațiilor cu Uniunea Europeană, sprijinul pentru Ucraina și revenirea la principiile democrației liberale. Tocmai de aceea, Orbán încearcă să impună imaginea unor „trădători” care servesc interese externe.
Încă din mai 2025, premierul susținea că „Tisa” ar colabora cu serviciile secrete ucrainene în cadrul unei „operațiuni fără precedent împotriva Ungariei”. Potrivit lui, scopul acestei acțiuni ar fi împiedicarea organizării referendumului privind aderarea Ucrainei la UE. Orbán a publicat chiar și un mesaj video în care prezenta partidul de opoziție drept „participant activ la o operațiune străină”. Magyar a calificat acuzațiile drept absurde și motivate politic, depunând o plângere la poliție împotriva premierului pentru dezinformare și abuz de putere. El a declarat că guvernul folosește serviciile secrete pentru a discredita opoziția, de teama de a pierde puterea.
Imagine: Viktor Orbán, sursa: (https://www.agenzianova.com/ro/news/Ungaria-partidul-tisza-dep%C4%83%C8%99e%C8%99te-fidesz-%C3%AEn-sondaje%2C-%C3%AEn-timp-ce-liderul-opozi%C8%9Biei-maghiare-acuz%C4%83-guvernul-de-spionaj/)