Pe 5 noiembrie 2025, Vladimir Putin a convocat o ședință a Consiliului de Securitate și a ordonat Ministerului de Externe, Ministerului Apărării, serviciilor speciale și altor instituții civile să pregătească propuneri privind o posibilă reluare a testelor nucleare. Prin această mișcare, Kremlinul ridică miza agresiunii sale și testează gradul de pregătire al Occidentului de a-l descuraja.
Forțele armate ruse au anunțat că poligonul de pe arhipelagul Novaia Zemlia este „pregătit să efectueze teste într-un timp scurt” – un mesaj politic clar: Moscova menține infrastructura testelor nucleare într-o stare de disponibilitate.
În 2023, Federația Rusă a anulat ratificarea Tratatului de Interzicere Completă a Testelor Nucleare (CTBT), păstrându-și astfel posibilitatea de a efectua asemenea teste. O eventuală ieșire din moratoriu ar submina definitiv sistemul global de interdicție nucleară.
Kremlinul încearcă să prezinte viitoarele teste nucleare ca pe o „reacție” la acțiunile ipotetice ale Washingtonului, însă tocmai Moscova este cea care face pași concreți în pregătirea testelor și organizează verificări la scară largă ale forțelor sale strategice.
Testele americane ale rachetei strategice Minuteman III au ca scop verificarea fiabilității arsenalului propriu, fără a încălca interdicția asupra testelor nucleare. Chiar și partea rusă a recunoscut că aceste teste nu contravin CTBT. Rusia, în schimb, ridică tonul amenințărilor și tensionează lumea, în timp ce SUA și aliații lor demonstrează reținere și respect față de normele dreptului internațional.
Șantajul nuclear este conceput pentru a forța concesii din partea Occidentului, însă Kremlinul subestimează determinarea Washingtonului și a partenerilor săi de a proteja regimul de neproliferare și propria securitate.
O eventuală reluare a testelor nucleare de către Rusia ar putea declanșa o nouă cursă a înarmărilor. Uniunea Sovietică a pierdut competiția tehnologică și economică în finalul Războiului Rece; Federația Rusă actuală dispune de o bază economică mult mai slabă.
Un război nuclear nu are învingători – el reprezintă sinuciderea civilizației, lăsând în urmă doar un deșert radioactiv.
Conform datelor SIPRI (Institutul Internațional de Cercetare pentru Pace din Stockholm), Rusia deține în prezent între 4.309 și 5.500 focoase nucleare, dintre care 1.710 desfășurate. SUA au între 3.700 și 5.500 (1.670 desfășurate), China între 500 și 600 (aproximativ 50 desfășurate), Franța 290 (280 desfășurate), Regatul Unit 225 (120 desfășurate), India 180 și Pakistan 170.
Întoarcerea Rusiei la testele nucleare ar trebui să conducă la o izolare internațională sporită și la noi inițiative de sancțiuni. Retorica privind „amenințarea americană” este doar un pretext pentru a justifica militarizarea economiei ruse și reprimarea oricărei forme de disidență internă.
Putin repetă logica lui Hrușciov, dar astăzi Moscova riscă efectul invers: armamentul occidental lovește deja adânc în teritoriul rus, iar încercările de a recrea o „nouă criză a rachetelor din Caraibe” nu aduc beneficii politice, ci doar cresc riscul nuclear.
Programul nuclear militar al Rusiei este motivat mai degrabă de dorința de a păstra paritatea cu SUA și prestigiul național, compensând slăbiciunea forțelor convenționale.
Kremlinul nu va obține o „nouă Ialtă” prin amenințări. Întoarcerea la negocierile privind controlul armelor nucleare rămâne singura cale de a evita o eroare catastrofală și de a restabili stabilitatea securității globale.