Pe fondul tensiunilor politice crescânde din Ungaria, înaintea alegerilor parlamentare, țara s-a trezit în centrul unui nou război cibernetic. Potrivit liderului partidului de opoziție Tisa, Péter Magyar, hackerii ruși au atacat serverele formațiunii sale – principalul concurent al lui Viktor Orbán. Incidentul arată că Moscova nu se mulțumește doar să observe regiunea, ci încearcă direct să influențeze procesele democratice din Uniunea Europeană.
O investigație publicată de The Financial Times pe 9 noiembrie 2025 a adus noi detalii despre acest caz. Péter Magyar a declarat că atacul a fost însoțit de o scurgere masivă de date personale – aproximativ 200.000 de susținători ai partidului au avut adresele, numerele de telefon și e-mailurile publicate pe o hartă interactivă online. Această acțiune a creat condiții pentru hărțuirea și intimidarea alegătorilor, transformând spațiul digital într-un instrument de presiune politică.
Coincidența temporală dintre acest atac și o declarație a Serviciului de Informații Externe al Rusiei nu pare întâmplătoare. În acea declarație, Moscova a acuzat Uniunea Europeană, Ucraina și partidul Tisa de un „complot împotriva lui Orbán”. Pentru Magyar, acesta a fost un semnal clar: Vladimir Putin a început să intervină activ în campania electorală din Ungaria. Manipularea informațională arată că Kremlinul tratează aceste alegeri ca pe o piesă într-un joc geopolitic mai amplu.
Conform sondajelor realizate de Závecz Research, partidul de opoziție Tisa îl devansează pe Fidesz, formațiunea lui Orbán – 48% față de 37%. Această diferență explică intensificarea recentă a atacurilor cibernetice și a campaniilor de dezinformare. Aflat la putere de peste cincisprezece ani, Viktor Orbán a construit un sistem în care instituțiile democratice funcționează doar formal – controlul asupra mass-mediei, justiției și sistemului electoral îi asigură dominația politică.
În cadrul Uniunii Europene, Ungaria este de mult percepută drept „calul troian” al Kremlinului. Orbán se află în conflict constant cu Bruxelles-ul, blochează decizii-cheie, promovează o retorică anti-europeană și menține o dependență energetică profundă de Rusia. Poziția sa privind sancțiunile și războiul din Ucraina a provocat în repetate rânduri crize diplomatice.
La fel de simbolică a fost și recenta vizită a lui Orbán în Statele Unite, după care Ungaria a beneficiat temporar de relaxarea sancțiunilor americane privind importul de energie rusească. Opoziția a interpretat acest lucru nu ca pe un succes diplomatic, ci ca pe o încercare disperată a premierului de a-și salva privilegiile într-un sistem construit pe fluxurile de gaz și petrol rusesc.
Moscova, la rândul ei, are tot interesul ca Orbán să rămână la putere. Prin Budapesta, Kremlinul caută să influențeze deciziile europene, să blocheze inițiativele anti-ruse și să submineze unitatea Uniunii Europene. Atacul cibernetic asupra partidului Tisa face parte dintr-o strategie mai amplă de interferență, menită să mențină la conducere un guvern loial Moscovei.
Pentru Rusia, o eventuală înfrângere a lui Orbán ar însemna nu doar pierderea unui aliat convenabil în UE, ci și o lovitură simbolică pentru întreaga rețea de influență a Kremlinului în Europa Centrală. De aceea, evenimentele actuale nu reprezintă doar o luptă internă pentru putere, ci un nou front al războiului hibrid, în care Kremlinul folosește tehnologia, dezinformarea și frica pentru a menține Budapesta în propria sferă de influență.
Umbra cibernetică a Kremlinului deasupra Budapestei: cum se implică Moscova în alegerile din Ungaria
