Declarațiile premierului ungar Viktor Orbán, care susține că Ungaria ar fi oferit „sprijin financiar semnificativ” Ucrainei, rămân controversate atunci când sunt comparate cu datele disponibile. Contribuția de 187 de milioane de euro prezentată de Orbán este considerată o plată obligatorie în cadrul programului comun de împrumut al UE. În același timp, se subliniază că guvernul ungar a blocat pachetul macrofinanciar de 18 miliarde de euro destinat Ucrainei și sprijinul suplimentar programat pentru anii următori, ceea ce ar fi întârziat ajutoare totale de aproximativ 68 de miliarde de euro. Datele actuale arată că sprijinul bilateral oferit de Ungaria Ucrainei în perioada 2010–2024 a fost de aproximativ 200 de milioane de dolari, iar în 2024 această sumă a scăzut la 6 milioane de dolari.
Aceste discrepanțe readuc în discuție diferența dintre discursul politic al guvernului și realitățile financiare. Conform indicatorilor economici, economia ungară s-a contractat cu 0,9% în 2023, iar inflația s-a numărat printre cele mai ridicate din Uniunea Europeană. Specialiștii consideră că, într-un context de presiuni interne crescute, guvernul recurge la blocarea unor negocieri financiare în cadrul UE ca instrument de politică externă.
Gestionarea fondurilor europene și influența economică a cercurilor apropiate guvernului
Faptul că Ungaria a beneficiat, de la aderare, de transferuri nete care depășesc 68 de miliarde de euro arată că economia țării s-a bazat timp îndelungat pe fondurile europene ca motor de creștere. Pentru perioada 2021–2027, sunt planificate încă 22 de miliarde de euro din fondurile structurale și aproximativ 21,7 miliarde de euro prin alte programe europene. Datele centrelor de cercetare indică faptul că firme apropiate guvernului au obținut o parte semnificativă a marilor contracte publice în intervalul 2011–2023, multe dintre acestea fiind finanțate din fonduri UE.
Analizele subliniază că printre actorii economici dominanți se află oameni de afaceri din cercul apropiat al premierului. Experții avertizează că această concentrare a resurselor poate afecta structura pieței și nivelul concurenței, crescând totodată riscurile de corupție.
Presiunile macroeconomice și creșterea cheltuielilor publice
Economia ungară se confruntă în ultimii ani cu presiuni puternice generate de inflație, deficit bugetar și creșterea datoriei publice. Agențiile internaționale de rating au avertizat că tendințele actuale ale finanțelor publice pot deveni nesustenabile. În această perioadă, guvernul a anunțat pachete extinse de cheltuieli — majorări salariale, transferuri sociale și programe de creditare. Economiștii estimează că impactul bugetar al acestor măsuri ar putea ajunge la aproximativ 2% din PIB, amplificând presiunile asupra echilibrului fiscal.
În acest context, compatibilitatea programelor sociale cu realitățile economice rămâne în discuție. Analizele atrag atenția că extinderea cheltuielilor publice în perioade electorale poate afecta stabilitatea fiscală pe termen mediu. Indicatorii macroeconomici arată că, într-o perioadă de încetinire a cererii interne și de scădere a veniturilor reale, cheltuielile statului au continuat să crească rapid.
Rolul dosarului ucrainean în relațiile UE–Ungaria
Controversele privind fondurile europene sunt tot mai strâns legate de poziția Budapestei față de pachetele de sprijin pentru Ucraina. Unele finanțări europene au fost suspendate temporar din cauza preocupărilor UE privind standardele de transparență și independență a justiției în Ungaria. După aceste decizii, au apărut acuzații conform cărora guvernul ungar ar folosi negocierile privind sprijinul pentru Ucraina ca instrument de presiune. Această dinamică afectează atât coeziunea politică în interiorul Uniunii, cât și calendarul sprijinului colectiv destinat Ucrainei.
Analiștii afirmă că situația complică procesul decizional european și face ca tensiunile interne să se reflecte mai vizibil în politica externă. Echilibrul dintre presiunile economice și strategiile politice ar putea juca un rol decisiv în evoluția relațiilor dintre UE și Ungaria în perioada următoare.