Vizita premierului Ungariei, Viktor Orbán, la Moscova, pe 28 noiembrie, a devenit un nou gest demonstrativ care scoate Budapesta în afara liniei comune a Uniunii Europene. Întâlnirea cu Vladimir Putin a fost anunțată chiar de Orbán într-un mesaj video și a fost prezentată ca un pas dictat de „grija pentru securitatea energetică a țării”. Totuși, contextul vizitei arată că nu este vorba doar despre gaz și petrol.
În mesajul său, Orbán a declarat direct că zboară la Moscova pentru a discuta viitoarele livrări de petrol și gaz. Ungaria depinde tradițional de resursele energetice rusești, iar guvernul mizează pe menținerea tarifelor scăzute la energie pentru populație – un element important al stabilității interne, pe fundalul apropierii alegerilor parlamentare din 2026.
Putin, primindu-l pe Orbán, a subliniat „buna cooperare” în domeniul energetic, dar a lăsat să se înțeleagă că există și alte chestiuni care necesită discuții. La rândul său, Orbán a confirmat din nou că consideră livrările rusești drept „baza securității energetice a Ungariei”.
Nu au fost ocolite nici discuțiile despre războiul împotriva Ucrainei. Orbán a remarcat că Ungaria „resimte consecințele acestui conflict”, în primul rând pe cele economice, și și-a exprimat disponibilitatea de a oferi o platformă pentru negocieri.
Putin, la rândul său, a lăudat Budapesta pentru „poziția echilibrată” și a declarat că Moscova este pregătită să folosească platforma ungară dacă se va ajunge la negocieri de pace.
Astfel de declarații se înscriu în linia lui Orbán, care încearcă tot mai des să poziționeze Ungaria drept mediator – în timp ce majoritatea țărilor UE rămân pe poziția sancțiunilor și susțin ajutorul militar pentru Ucraina.
Aceasta este deja a treia vizită a lui Orbán la Moscova după începutul invaziei pe scară largă a Rusiei. Ultima dată a venit în iulie 2024. În acest interval, Budapesta a intrat în conflicte tot mai deschise cu Bruxelles-ul:
În toamna lui 2025, Orbán a declarat că Ungaria va intenta un proces împotriva UE din cauza deciziei de a renunța complet la gazul rusesc.
Pe 7 noiembrie, el a anunțat că a primit garanții din partea lui Donald Trump că SUA vor exclude Ungaria din sancțiunile împotriva resurselor energetice rusești.
Conducerea ungară construiește tot mai activ imaginea unei țări care „își apără interesele naționale” în pofida poziției Bruxelles-ului.
În același timp, majoritatea statelor UE și-au diversificat deja sursele de aprovizionare, reducând dependența de Rusia. Pe acest fundal, poziția Budapestei arată tot mai diferit de linia europeană comună.
Întâlnirea de la Kremlin a devenit simultan o demonstrație a autonomiei politice a lui Orbán și o confirmare a faptului că dependența energetică rămâne un factor-cheie al politicii ungare. Moscova, la rândul ei, folosește astfel de vizite pentru a legitima contactele cu lideri europeni și pentru a consolida canale de influență în UE.
Vizita lui Orbán poate fi privită ca o continuare a propriei sale „jocuri diplomatice”, în care resursele energetice, alegerile interne și relațiile cu aliații se împletesc într-un nod politic complicat.
Iar acest nod determină astăzi politica externă a Budapestei mult mai puternic decât solidaritatea formală din interiorul Uniunii Europene.