În politica de securitate europeană apare un nou semnal de alarmă — intensificarea operațiunilor hibride rusești. Danemarca, care de obicei menține un ton rezervat în declarațiile publice, de această dată a prezentat o evaluare mult mai dură. În cadrul unor consultări închise la Bruxelles, directorul Serviciului Danez de Securitate și Informații (PET), Finn Borch Andersen, a afirmat că activitatea Federației Ruse pe teritoriul UE nu mai poate fi privită ca o serie de incidente izolate. Potrivit lui, Moscova desfășoară o campanie complexă, multistratificată, menită să slăbească reziliența europeană.
Andersen a subliniat că terorismul și amenințările hibride se suprapun tot mai mult, ceea ce obligă statele membre ale UE să creeze un nou model de cooperare, capabil să răspundă atât atacurilor cibernetice, cât și operațiunilor informaționale și provocărilor de natură tehnologică.
Danemarca are un rol strategic în Europa de Nord — de la controlul accesului la Marea Baltică până la responsabilitatea privind securitatea în regiunea arctică. Strâmtorile daneze reprezintă un nod prin care trec misiuni militare NATO, rute logistice esențiale pentru statele baltice și coridoare comerciale cu importanță globală.
Importanța Danemarcei este amplificată de administrarea Groenlandei, unde sunt amplasate sisteme de avertizare timpurie și centre de monitorizare ale NATO. În contextul intensificării activității ruse în zona arctică, rolul acestor obiective devine și mai critic.
Sprijinul Danemarcei pentru Ucraina nu este conjunctural. Copenhaga consideră că întărirea apărării ucrainene contribuie direct la stabilitatea regiunii nordice. Agresiunea rusă generează riscuri pe termen lung, care se pot manifesta atât în Marea Baltică, cât și în zona arctică.
Danemarca se numără printre statele care furnizează Ucrainei armament modern și investesc în programe de sprijin pe termen lung. Pentru factorii de decizie danezi, o Ucraină puternică înseamnă o Europă de Nord mai sigură.
În ultimul an, Danemarca s-a confruntat cu un val de atacuri cibernetice asupra instituțiilor de stat și a sectorului de apărare. În preajma alegerilor locale, grupări de hackeri asociate Rusiei au vizat servere municipale, servicii digitale guvernamentale și companii din industria de apărare.
Simultan, a crescut numărul incidentelor cu drone rusești observate în apropierea navelor militare și a infrastructurii energetice. Armata daneză consideră aceste zboruri drept testări deliberate ale reacției NATO și încercări de identificare a vulnerabilităților.
Rusia utilizează simultan mai multe instrumente de presiune:
- campanii de dezinformare orientate spre divizarea societăților europene;
- atacuri cibernetice corelate cu narațiuni informaționale;
- folosirea dronelor pentru provocări și colectarea de informații;
- manipularea fluxurilor energetice și migraționale.
Copenhaga consideră că scopul acestor acțiuni nu este crearea unor episoade izolate, ci slăbirea structurală a democrațiilor europene.
Danemarca insistă că mecanismele tradiționale de coordonare ale UE nu mai corespund amplorii actualelor amenințări. Este nevoie de o nouă arhitectură de securitate — cu centre comune de monitorizare, standarde unificate de răspuns la incidente și un schimb accelerat de informații operative.
Copenhaga îndeamnă principalii parteneri — Germania, Țările de Jos, Franța și statele baltice — să avanseze spre crearea unui mecanism unitar de protecție, care să permită Europei să acționeze rapid și coordonat.
Războiul hibrid depășește frontierele Ucrainei și acoperă deja întreg spațiul european. Danemarca resimte această realitate în propriile sale sisteme digitale și în spațiul său aerian și maritim. Din acest motiv, apelul său la o integrare mai profundă a politicilor de securitate ale UE nu este un gest diplomatic, ci o reacție la o agresiune constantă și multidimensională.
În viziunea Copenhagăi, Europa trebuie fie să construiască un scut comun, fie să se pregătească pentru o apărare îndelungată și epuizantă a fiecărui stat în parte.