Președintele Volodimir Zelenski a făcut publică pentru prima dată arhitectura așa-numitului document-cadru (framework) – proiectul unui acord politic de bază pentru încheierea războiului, pe care Ucraina îl discută cu SUA, Europa și Rusia. Nu e vorba de un tratat de pace final, ci de un schelet pe care, dacă părțile cad de acord, pot fi „înșirate” decizii cu caracter juridic obligatoriu.
Piatra de temelie a documentului este confirmarea necondiționată a suveranității Ucrainei. Nu e un gest declarativ, ci un reper juridic: toți semnatarii recunosc Ucraina ca stat independent, fără interpretări ascunse. Urmează un acord complet de neagresiune între Kiev și Moscova, cu monitorizare internațională a liniei de contact, inclusiv prin supraveghere din spațiu și control cu drone.
Un capitol separat este dedicat securității. Ucraina își păstrează o armată puternică, de până la 800 de mii de militari pe timp de pace, și primește garanții care, prin logica lor, ar trebui să reproducă efectul articolului 5 NATO – chiar și fără aderare formală. Rusia, la rândul ei, se obligă să consacre prin lege o politică de neagresiune nu doar față de Ucraina, ci față de întreaga Europă.
Proiectul fixează explicit viitorul european al Ucrainei: aderarea la UE într-un termen stabilit și un acces privilegiat temporar la piața unică încă dinainte de intrare. În paralel se conturează o logică economică amplă a păcii – de la un acord separat de investiții până la crearea unor fonduri de reconstrucție, cu obiectivul ambițios de a atrage până la 800 de miliarde de dolari.
În același context intră accelerarea acordului de liber schimb cu SUA și „Foaia de parcurs pentru prosperitatea Ucrainei”, pe care Kievul și Washingtonul au elaborat-o deja separat de partea politică.
Cele mai sensibile puncte rămân deschise. Dosarul teritorial are mai multe scenarii – de la fixarea liniei de control de facto până la crearea unei zone economice demilitarizate în Donbas, ceea ce ar necesita un referendum național. Decizia finală, spune Zelenski, este posibilă doar la nivelul liderilor de stat.
La fel de complicată rămâne tema centralei nucleare Zaporojie. Formula unei exploatări comune de către Ucraina, SUA și Rusia generează cele mai multe dispute, deoarece Kievul, din principiu, nu vrea să revină la o cooperare economică directă cu statul-agresor.
Documentul prevede un schimb complet de prizonieri de război, întoarcerea ostaticilor civili și a copiilor deportați, precum și crearea unui comitet umanitar pentru a închide „moștenirea” războiului. După semnarea acordului, Ucraina ar trebui să organizeze cât mai rapid alegeri – ca parte a revenirii la un ciclu politic normal.
Ultima plasă de siguranță este caracterul juridic obligatoriu al acordului și controlul aplicării lui printr-un Consiliu al păcii, prezidat de președintele SUA. Abia după armonizarea tuturor punctelor ar urma să intre în vigoare o încetare a focului completă și imediată.
Zelenski recunoaște: acest plan nu va fi ideal pentru niciuna dintre părți. Totuși, pentru prima dată el conturează nu doar dorința de pace, ci și prețul ei instituțional – sub forma garanțiilor de securitate, a responsabilității economice și a obligațiilor politice. Reacția Rusiei, așteptată după consultările cu SUA, va fi un test al disponibilității Kremlinului de a trece de la război la realitatea negocierilor.