România, deși are rezerve semnificative de gaze și este unul dintre cei mai mari producători din Uniunea Europeană, devine vulnerabilă în perioadele de frig extrem, când cererea crește brusc. Producția internă asigură consumul zilnic obișnuit, dar nu poate acoperi vârfurile de consum. Din această cauză, în această perioadă geroasă țara a fost nevoită să importe gaz, ceea ce a dus la creșteri ale prețurilor și la presiuni asupra sistemului energetic.
Între 14 și 18 ianuarie 2026, frigul a determinat o creștere de aproximativ 5% a consumului de gaze, pe fondul utilizării intense pentru încălzire, industrie și centrale termice, iar tranzitul spre Republica Moldova a urcat cu 15%. În același interval, consumul de energie electrică a crescut la vârf cu 7%, pe măsură ce populația a apelat la diverse surse pentru a menține căldura în locuințe. Pe fondul acestor creșteri de cerere, prețurile la gazele naturale au urcat cu 13%.
Paradoxal, în aceeași perioadă, prețul energiei electrice a scăzut cu 35%. Această divergentă se explică printr‑o fereastră de protecție în care producția eoliană a crescut semnificativ, reducând nevoia de energie mai scumpă. Fără aportul energiei eoliene, sistemul ar fi avut nevoie de până la 2,8 milioane de metri cubi de gaze pe zi în plus, ceea ce ar fi pus o presiune și mai mare pe importuri.
Potrivit experților, una dintre vulnerabilitățile majore ale sistemului este capacitatea redusă de extracție din depozite în momentele de consum maxim. Chiar dacă depozitele sunt pline la nivel anual, România nu poate scoate rapid suficiente cantități atunci când consumul atinge cote maxime. Astfel, importurile rămân singura sursă flexibilă în vârfuri de consum, dar și cea mai scumpă, pentru că depind de capacitatea maximă de transport prin punctele de intrare.
Un rol esențial în această perioadă l‑a jucat Ungaria, care și‑a redus tranzitul de gaze către alte destinații și a început să exporte din propriile depozite către România. Fără această schimbare, consumul de gaze din România și Republica Moldova nu ar fi putut fi menținut. Experții susțin că situația ridică semne de întrebare privind necesitatea unei strategii pe termen lung pentru infrastructura energetică și gestionarea stocurilor, astfel încât România să nu depindă de condițiile externe în perioadele geroase.