Mai mulți susținători vocali ai Kremlinului au început să critice public noile restricții impuse aplicației Telegram, după ce utilizatori din Rusia au raportat întârzieri și întreruperi ale serviciului. Măsurile sunt asociate cu deciziile Roskomnadzor, instituția care reglementează comunicațiile, într-o campanie mai amplă de consolidare a așa-numitului „internet suveran”.
Surpriza este că reacțiile nu vin doar din zona opoziției, ci și din interiorul ecosistemului loial Kremlinului: soldați care folosesc Telegram pentru comunicare, bloggeri pro-război și chiar oficiali locali. În spațiul mediatic apropiat puterii, prezentatorul Vladimir Soloviov s-a plâns că a observat deja o scădere a audienței după introducerea restricțiilor, semn că lovitura dată platformei poate afecta direct canalele de propagandă.
Potrivit explicațiilor oficiale, restricțiile ar fi fost impuse din cauză că serviciul nu ar respecta cerințele legale privind stocarea locală a datelor personale. În paralel, autoritățile promovează o alternativă susținută de stat – o „super-aplicație” numită Max, inspirată de modelul chinez WeChat, criticată de opozanți pentru riscuri sporite de supraveghere.
Tensiunea e cu atât mai mare cu cât Telegram a devenit, pentru mulți ruși interesați de politică, o sursă principală de informare, în condițiile în care alte platforme străine au fost blocate sau limitate în timp. Iar faptul că nemulțumirea se vede și în tabăra pro-Kremlin sugerează că măsurile ating un „punct sensibil” într-un an în care autoritățile sunt atente la orice semn de iritare publică.