Islanda ia în calcul organizarea unui referendum pentru reluarea negocierilor de aderare la Uniunea Europeană încă din luna august, potrivit unor informații apărute în presa europeană. Ar fi un pas major pentru statul insular cu aproximativ 400.000 de locuitori, mai ales că discuțiile cu Bruxellesul au fost înghețate în urmă cu mai bine de un deceniu.
Inițiativa vine într-un moment în care extinderea UE capătă o nouă încărcătură politică, legată tot mai mult de securitate și de repoziționarea Europei într-o perioadă de competiție între „sfere de influență”. În Islanda, calendarul anunțat inițial de guvern – un referendum până în 2027 – pare să fie grăbit de contextul internațional, inclusiv de tensiuni comerciale și de declarații controversate venite dinspre Washington privind Groenlanda.
Dacă votul ar fi favorabil, Islanda ar putea ajunge în situația de a avansa mai repede decât alte state candidate, având deja o integrare economică consistentă cu UE. Țara este parte a spațiului Schengen și a Spațiului Economic European, ceea ce îi oferă acces la piața unică și la libera circulație a persoanelor, serviciilor, mărfurilor și capitalurilor, fără a fi stat membru.
În plan intern, semnalele arată o creștere a sprijinului pentru aderare. Un sondaj realizat anul trecut indica o majoritate în favoarea intrării în UE, mulți respondenți invocând beneficii economice pentru familii. În același timp, o proporție covârșitoare a celor chestionați a spus că o decizie de asemenea amploare trebuie luată prin referendum.
Chiar și fără statut de membru, Islanda și UE cooperează strâns pe numeroase dosare, inclusiv în politici economice și de reglementare, dar și în zona de securitate și apărare, în coordonare cu parteneriatele existente. Un eventual „Da” ar redeschide oficial un capitol pe care Reykjavik l-a pus pe pauză în 2013 și l-a suspendat formal ulterior, fără ca legăturile cu blocul comunitar să se răcească.