Violențe xenofobe în Irlanda de Nord: Trei familii de români au rămas fără adăpost în Belfast, după ce radicalii le-au vandalizat casele

Revoltele violente din Irlanda de Nord, izbucnite în urma unui atac cu cuțitul petrecut la 8 iunie 2026, au lovit direct și comunitatea de cetățeni români. Trei familii stabilite în Belfast au raportat că locuințele le-au fost complet devastate în timpul manifestărilor violente cu caracter anti-imigrație. Speriați de amploarea agresiunilor, oamenii au solicitat sprijin pentru a reveni în țară de urgență. Ministerul Afacerilor Externe (MAE) de la București a confirmat incidentele și a emis o alertă de călătorie, îndemnând conaționalii din regiune să manifeste prudență maximă.

Materialul a fost realizat pe baza datelor de impact publicate de postul Digi24

Contextul violențelor din Belfast: Un atac cu cuțitul a declanșat furia străzii

În seara zilei de 9 iunie 2026, confruntări violente au izbucnit în mai multe cartiere din Belfast, ca reacție la un atac cu cuțitul comis cu o zi înainte de un refugiat din Sudan, care a încercat să decapiteze un localnic.

La scurt timp după incident, liderul extremist Tommy Robinson a mobilizat grupările radicale pentru un protest masiv. Câteva ore mai târziu, grupuri de persoane cu fețele acoperite, care strigau că „alungă străinii”, au atacat locuințele de pe strada Lower Newtownards Road. Cel puțin trei case, un supermarket cu specific oriental, un autobuz și mai multe autoturisme au fost incendiate. Violențele s-au extins rapid în localitățile Portadown, Derry, Newtownabbey și Ballyclare, unde a fost devastată o frizerie turcească.

Prim-ministrul Irlandei de Nord, Michelle O’Neill, a condamnat dur evenimentele:

„Aceste fapte reprezintă acte de o lașitate respingătoare. Rasismul, intimidarea și violența nu sunt acceptabile în nicio circumstanță și în niciun loc.”

— Michelle O’Neill

Reacția autorităților: Forțe speciale de investigație și arestări

Poliția din Belfast a anunțat crearea unei celule speciale de anchetă pentru tulburarea ordinii publice, precizând că toate înregistrările video și materialele din mediul online sunt analizate pentru identificarea agresorilor. Până în prezent, doi bărbați au fost puși sub acuzare pentru distrugere de bunuri și atac asupra forțelor de ordine, iar opt familii au avut nevoie de cazare de urgență în urma distrugerii locuințelor.

Poziția oficială a MAE: Asistență consulară de urgență

România a reacționat oficial prin intermediul diplomației de la București. Într-un comunicat emis de Ministerul Afacerilor Externe, se precizează:

„Prin intermediul Consulatului General al României la Edinburgh, întreprindem demersuri constante pentru identificarea și sprijinirea cetățenilor români afectați. Reprezentanții consulari sunt în dialog direct cu cele trei familii de cetățeni români ale căror locuințe au fost vandalizate în noaptea de 9 iunie 2026. Aceștia se află în siguranță și și-au exprimat intenția de a reveni în România în cel mai scurt timp. Din datele actuale, nu s-au înregistrat victime de cetățenie română.”

Pentru sprijin imediat, MAE a pus la dispoziție numărul de urgență al consulatului: +44 (0) 7951 858 445.

Istoria se repetă: Românii, victime colaterale ale extremismului din Regatul Unit

Evenimentele din Belfast-2026 nu reprezintă un caz izolat, ci fac parte dintr-un istoric tensionat cu care comunitatea românească se confruntă în Marea Britanie:

• Iunie 2025 (Ballymena): Reclamații dure au izbucnit după ce doi adolescenți vorbitori de limbă română, de etnie romă, au fost acuzați de tentativă de viol. În urma a două săptămâni de revolte de stradă, în care peste 100 de polițiști au fost răniți, două treimi din comunitatea romă din localitate a părăsit orașul de teama represaliilor.
• Iulie 2024 (Southport/Marea Britanie): Proteste violente la nivel național au fost declanșate de uciderea a trei fetițe. Deși atacatorul era născut în Marea Britanie, grupările de extremă dreaptă au răspândit știri false online privind originea sa de imigrant, provocând cel mai mare val de arestări (peste 1.800 de persoane) din ultimul deceniu.

Conform datelor Amnesty International, poliția din Irlanda de Nord a înregistrat peste 2.000 de incidente cu caracter rasist într-un interval scurt, reflectând cel mai ridicat nivel de ură rasială din ultimii 20 de lat.

O vulnerabilitate sistemică

Acesta este deja al treilea episod major în care românii din Belfast și din regiunile limitrofe devin ținte directe sau colaterale ale furiei naționaliste din Marea Britanie. Pentru autoritățile de la București, situația reprezintă un semnal de alarmă sever: zeci de mii de conaționali trăiesc în condiții în care orice incident izolat, comis de orice alt cetățean străin, poate transforma instantaneu casele lor în ținte ale violenței stradale.