Blocaj major pe piața muncii: Recrutarea muncitorilor străini în România este paralizată, acuză patronatele

Patronatul Importatorilor de Forță de Muncă (PIFM) trage un semnal de alarmă de o gravitate extremă: procesul de angajare a lucrătorilor din afara Uniunii Europene este aproape complet blocat. Cauzele principale sunt disfuncționalitățile majore ale noii platforme digitale guvernamentale și normele legislative adoptate în grabă, fără o consultare reală a pieței.

Materialul a fost realizat pe baza datelor și analizelor publicate de postul de televiziune Digi24

Platforma digitală nu funcționează, agențiile nu se pot acredita

Reprezentanții PIFM susțin că noua platformă digitală, prin intermediul căreia ar trebui să se desfășoare întregul proces de acreditare a agențiilor și de obținere a avizelor de muncă, este complet nefuncțională. Agențiile de recrutare se află în imposibilitatea tehnica de a parcurge pașii de acreditare în noul sistem.

În acest moment, singurele dosare care mai pot fi finalizate sunt cele care au fost introduse și procesate înainte de luna aprilie 2026. Începând cu acea dată, procesul prin care se realizează angajarea muncitorilor străini în România a fost, de facto, suspendat.

Conform patronatului, noile reguli administrative au fost implementate pe timp de noapte, prin ordonanțe de urgență, fără măsuri tranzitorii adecvate. Acest lucru a provocat o blocare tehnică a activității agențiilor de profil și pune în pericol accesul companiilor românești la resursele umane vitale pentru funcționarea economiei naționale.

Ce modificări legislative urgente cer angajatorii

Un proiect de lege care vizează corectarea acestor disfuncționalități a fost trimis deja către Camera Deputaților, iar reprezentanții sectorului privat speră ca parlamentarii să modifice de urgență textul normativ.

Pentru a debloca situația, PIFM solicită următoarele măsuri:

• Clarificarea răspunderii juridice: Definirea clară a regimului contractului tripartit și delimitarea responsabilității pentru acțiunile terților.
• Actualizarea listei meseriilor deficitare: Actualizarea mult mai rapidă a nomenclatorului de meserii pentru care nu există forță de muncă disponibilă pe piața internă.
• Eliminarea plafoanelor restrictive: Eliminarea limitărilor privind numărul de muncitori străini care pot fi angajați de o companie în raport cu numărul mediu de salariați din anul precedent. Această barieră afectează în mod disproporționat întreprinderile mici și mijlocii (IMM).

O critică separată este adusă modelelor-tip de contracte aprobate recent prin ordin al ministrului muncii. PIFM avertizează că aceste modele obligatorii, inclusiv contractul special de muncă pentru cetățenii străini, încalcă grav prevederile din Codul Muncii și conțin clauze imposibil de aplicat în realitatea economică. În plus, gestionarea acestor documente este extrem de birocratică, sporește costurile administrative și lovește direct în micii angajatori.

Agențiile de recrutare, sancționate abuziv pentru deciziile consulilor

Un alt punct extrem de controversat din noua legislație vizează mecanismul de pedepsire a agențiilor de recrutare. Conform normelor actuale, dacă rata de respingere a vizelor de muncă depășește un prag de 30% la nivelul unei agenții, acesteia i se poate suspenda licența de activitate. Asta în condițiile în care decizia finală de acordare sau de respingere a vizei aparține exclusiv funcționarilor consulari ai statului român.

Poziția conducerii patronatului: Romulus Badea, președintele PIFM, consideră această normă ca fiind total contraproductivă: „Respingerea unei vize de muncă este contabilizată în detrimentul agenției în cadrul acelui plafon de 30% și poate duce la suspendarea activității noastre. Deși în acel moment nu există niciun risc de securitate, deoarece cetățeanul străin nici nu a intrat în țară, această prevedere ne taie orice dorință de a explora piețe noi de recrutare, unde am putea găsi personal mai bine calificat sau mai compatibil cu societatea noastră.”

Conform acestuia, măsura blochează accesul la regiuni cu un potențial uriaș pentru companiile din țară:

„Țările din America de Sud, statele vorbitoare de spaniolă sau portugheză, sunt mult mai apropiate de noi din punct de vedere lingvistic, cultural și religios. Integrarea acestor oameni ar fi mult mai facilă în România. Să pedepsești o agenție privată pentru decizia subiectivă a unui funcționar consular ne împiedică să deschidem aceste noi rute de recrutare.”

„Ordonanța a prins nepregătite până și autoritățile statului”

PIFM subliniază că a avertizat din timp instituțiile statului cu privire la riscurile majore ale implementării bruște a noului sistem digital.

„Știam de la început că va fi nevoie de o perioadă de tranziție, în mod ideal de o funcționare în paralel a celor două sisteme (cel vechi, pe hârtie, și cel nou, digital). Am cerut un calendar de tranziție până la sfârșitul anului, însă ordonanța de urgență a luat pe toată lumea prin surprindere, inclusiv pe funcționarii publici. Lipsa unor norme tranzitorii clare a provocat blocaje administrative în lanț la nivelul tuturor instituțiilor implicate”, a completat Romulus Badea.

Mai mult, patronatele acuză Inspectoratul General pentru Imigrări (IGI) că încadrează anumite dosare care prezintă mici lacune sau documente lipsă la categoria „neprezentare”, fără a emite un refuz oficial și fără a oferi angajatorului posibilitatea legală de a corecta sau completa actele. Această practică abuzivă blochează accesul la forța de muncă și paralizează activitatea companiilor.

Context: O reformă digitală care a eșuat în birocrație

Este extrem de grăitor faptul că noua platformă electronică a fost prezentată inițial de Guvern ca o măsură de debirocratizare, simplificare și eficientizare a procedurilor de imigrare.

În realitate însă, după cum o demonstrează chiar realitatea din teren, tranziția digitală s-a transformat într-o platformă de blocaj total — exact într-o perioadă în care sectoare întregi din economia românească se confruntă cu un deficit istoric de personal.