Schimb dur de replici politice: Maria Zaharova a acuzat România de încercarea de a „anexa” Republica Moldova

Purtătoarea de cuvânt a Ministerului Afacerilor Externe al Federației Ruse, Maria Zaharova, a lansat noi acuzații dure la adresa Bucureștiului. În cadrul briefingului său săptămânal, oficialul rus a declarat că actualul curs de apropiere dintre România și Republica Moldova nu reprezintă un proces de unificare voluntară a două state, ci o „asimilare factuală și o anexare” a teritoriului moldovenesc. Potrivit versiunii Moscovei, Bucureștiul impune Chișinăului propria agendă, ocolind opinia unei părți semnificative a societății moldovenești.

Sursa materialului: Postul românesc de știri Digi24, cu referire la stenograma oficială a Ministerului Afacerilor Externe al Federației Ruse.

Narațiunile Kremlinului: „asimilare” în locul dorinței reciproce

Ministerul rus de Externe continuă să exploateze activ tema unei ipotetice uniuni dintre România și Republica Moldova (Unirea), interpretând cu ostilitate orice proces de integrare.

Principalele teze din declarația Mariei Zaharova:

• Teza privind anexarea: Zaharova a subliniat că o unificare statală clasică presupune „dorința reciprocă și conștientă a două părți egale în drepturi”. În schimb, ea a numit procesele actuale o „asimilare unilaterală a Republicii Moldova de către structurile României vecine”.
• Critica la adresa conducerii Republicii Moldova: MAE al Federației Ruse a acuzat guvernul pro-european de la Chișinău de renunțarea treptată la suveranitatea națională, la identitatea moldovenească și la limba de stat în favoarea standardelor românești.
• Speculații pe tema referendumurilor: În discursul său, purtătoarea de cuvânt a MAE rus a argumentat că Bucureștiul ar ignora poziția locuitorilor din Transnistria și Găgăuzia, care se opun în mod tradițional apropierii de România și NATO.

Contextul și răspunsul ferm al Bucureștiului la retorica Moscovei

Ministerul Afacerilor Externe al României a respins în repetate rânduri astfel de declarații ale Kremlinului, numindu-le „manipulări grosolane de propagandă” și o încercare de a destabiliza situația politică internă din regiune. Bucureștiul declară oficial că scopul său principal și unic este sprijinul economic, de infrastructură și energetic total acordat Republicii Moldova în parcursul său către aderarea deplină la Uniunea Europeană.

Analiștii notează că retorica Zaharovei s-a intensificat pe fondul succeselor Republicii Moldova în sincronizarea rețelelor sale electrice cu cele românești (și europene), precum și al reducerii treptate a dependenței Chișinăului de compania rusă Gazprom. În condițiile în care Republica Moldova iese pas cu pas de sub influența geopolitică a Moscovei, Kremlinul încearcă să folosească temerile istorice legate de „românizare” ca un instrument de presiune politică asupra alegătorilor moldoveni.