Record în privința fondurilor europene: România a atras 10 miliarde de euro într-un an și a urcat pe locul 2 în UE

O știre care merită mai multă atenție decât primesc de obicei datele economice pozitive în perioade de criză politică: România a stabilit un record absolut în absorbția fondurilor europene.

Sursa materialului: Material realizat pe baza publicației Radio România din 25 iunie 2026.

10 miliarde în 12 luni: un record absolut

Banii atrași în ultimul an (din 10 iunie 2025 până în 10 iunie 2026) au însumat un total de 10 miliarde de euro, a anunțat ministrul Investițiilor și Proiectelor Europene, Dragoș Pîslaru.

„Anul notei zece: am atras în România 10 miliarde de euro din bani europeni într-un singur an. Este un record absolut în privința fondurilor europene atrase în 12 luni consecutive”, a scris ministrul pe pagina sa de Facebook.

Aproape o triplare într-un singur an

Cifrele vorbesc de la sine. În acest an, România a triplat absorbția fondurilor de coeziune: de la 3.279.387.099 euro în anul precedent, la 10.418.362.085 euro astăzi — o creștere de peste 7 miliarde de euro. După ce România s-a obișnuit să fie mereu pe ultimele locuri în diverse clasamente, astăzi țara ocupă locul 2 în Uniunea Europeană după sumele nete absorbite.

Contractare la 97%, PNRR pe drumul spre 95%

Pîslaru a subliniat că, în actualul ciclu financiar, rata de contractare a atins 97% și și-a exprimat încrederea în atingerea pragului de 100%.

Prin PNRR (Planul Național de Redresare și Reziliență) au fost atrase sume brute în valoare de 2,62 miliarde de euro aferente cererii de plată numărul 4 și alte 350,692 milioane de euro aferente cererii de plată numărul 3. „Există perspectiva de a atinge o absorbție de 95% a PNRR și, cu responsabilitate politică și guvernamentală, vom face acest lucru”, a declarat Pîslaru.

Investițiile europene reprezintă 76% din cheltuielile publice de capital

Investițiile finanțate din bani europeni au atins 76% din volumul total al investițiilor publice ale României — o contribuție esențială la reducerea deficitului bugetar.

Un record fără guvern

Această realizare este deosebit de remarcabilă pe fondul contextului politic: recordul a fost înregistrat în condițiile unei crize guvernamentale prelungite, în care țara funcționează de luni de zile fără un cabinet permanent. Dinamica absorbției fondurilor demonstrează în mod clar că capacitatea administrativă și instituțională de a lucra cu banii europeni există în România — și funcționează chiar și în condiții de turbulență. Întrebarea este dacă se va reuși menținerea acestui ritm odată cu următoarea schimbare de guvern.