Nivelul Dunării în România va coborî aproape de un minim istoric: debitul va fi de aproape trei ori sub media sezonieră

Debitul Dunării la intrarea în România va continua să scadă în următoarele zile și va ajunge la 1.650 de metri cubi pe secundă, de aproape trei ori sub media multianuală a lunii iulie, de 4.700 de metri cubi pe secundă.

Informația a fost comunicată de AGERPRES, care citează prognoza Institutului Național de Hidrologie și Gospodărire a Apelor (INHGA) pentru perioada 25 iulie – 1 august 2026.

Pe majoritatea sectoarelor Dunării nivelul apei va rămâne scăzut

Potrivit hidrologilor, în aval de zona Porțile de Fier, debitele vor continua, în general, să scadă treptat. Singura excepție va fi sectorul Gruia – Oltenița, unde, spre sfârșitul perioadei de prognoză, nu sunt anticipate modificări semnificative.

Specialiștii estimează că, pe parcursul lunii iulie, debitul maxim al Dunării va fi de 3.800 de metri cubi pe secundă, iar cel minim de 2.200 de metri cubi pe secundă, ceea ce confirmă menținerea fenomenului de ape scăzute.

Pe râurile montane sunt posibile viituri locale

În timp ce Dunărea înregistrează un nivel redus al apei, situația va fi diferită pe râurile interioare ale României. Debitele medii zilnice se vor menține, în general, stabile, însă ploile abundente prognozate în anumite regiuni pot provoca creșteri rapide ale nivelului apei.

Hidrologii avertizează asupra riscului producerii unor viituri locale pe râurile mici, pâraie și torenți, în special în zonele de deal și de munte.

Debitele majorității râurilor rămân sub valorile normale pentru această perioadă

Conform INHGA, în luna iulie, debitele majorității râurilor din România reprezintă doar 30–50% din media multianuală.

O situație ceva mai favorabilă se înregistrează în bazinele râului Ialomița, precum și în cursurile superioare ale râurilor Jiu și Buzău, unde debitele ating 50–80% din valorile normale.

În schimb, în unele râuri din bazinele Crasna, Barcău și Crișul Negru, debitele rămân la un nivel critic, de sub 30% din media sezonieră.

Specialiștii continuă să monitorizeze evoluția situației hidrologice, avertizând că asocierea dintre seceta hidrologică prelungită și ploile torențiale locale poate genera atât un deficit de resurse de apă în zonele joase, cât și viituri de scurtă durată în regiunile montane.