Ilie Bolojan despre legea salarizării din sănătate: niciun salariu din sectorul public nu va fi redus. Guvernul a deblocat 6.850 de posturi
29 iulie 2026
⏱ Timp de citire: 2 minute
Premierul demisionar Ilie Bolojan a declarat că viitoarea lege unitară a salarizării nu va reduce niciun salariu din sectorul public. Totodată, aplicarea acesteia în sistemul de sănătate va aduce provocări importante. În paralel, Guvernul a aprobat deblocarea a 6.850 de posturi vacante în unitățile medicale.
Dacă legea salarizării va fi adoptată, niciun salariu și niciun venit din sectorul public nu vor fi reduse.
Dimpotrivă, prin eliminarea inechităților, o parte semnificativă a salariilor ar urma să crească.
Majorările vor putea fi realizate doar în limitele posibilităților reale ale economiei României, nu prin contractarea unor noi împrumuturi.
Bolojan și-a cerut scuze pacienților pentru disconfortul provocat de greva personalului medical și a afirmat că aceasta s-a bazat pe „minciuni și dezinformări” privind efectele viitoarei legi.
Problemele actualului sistem de finanțare
Potrivit lui Bolojan, actualul model de finanțare nu stimulează eficiența.
Cea mai mare parte a finanțării spitalelor provine din transferuri directe de la Casa Națională de Asigurări de Sănătate, și nu din plata serviciilor medicale efectiv prestate pacienților.
Din acest motiv, managerii spitalelor nu sunt încurajați să adapteze secțiile și numărul de angajați la nevoile reale ale populației.
În consecință, apar dezechilibre: unele secții din centrele universitare sunt supraaglomerate, în timp ce altele, din spitale diferite, funcționează aproape fără pacienți.
După adoptarea legii salarizării, a explicat Bolojan, va fi necesară recalcularea tarifelor pentru serviciile medicale, astfel încât acestea să acopere costurile reale ale spitalelor. Finanțarea ar trebui să se bazeze în principal pe plata serviciilor prestate, și nu pe transferuri directe.
Deblocarea posturilor
Guvernul a aprobat deblocarea a 6.850 de posturi în sistemul de sănătate. Aproximativ 2.000 dintre acestea au fost redistribuite către spitalele din reședințele de județ, clinicile universitare și unitățile medicale care înregistrează cel mai mare număr de pacienți.
