România riscă să piardă 4 miliarde de euro din PNRR după votul din Senat. De ce sunt contestate modificările la legea decarbonizării

România riscă să piardă 4 miliarde de euro din PNRR după votul din Senat. De ce sunt contestate modificările la legea decarbonizării / depositphotos

Senatul României a adoptat marți, 4 august, modificări la legislația privind decarbonizarea. Decizia ar putea avea consecințe financiare și structurale importante. Ministrul Investițiilor și Proiectelor Europene, Dragoș Pîslaru, avertizează că modificările ar putea bloca Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR) și ar putea duce la pierderea unor miliarde de euro din fondurile europene.

Sursa inițială a materialului: Libertatea.

De ce România riscă sancțiuni financiare importante

Unul dintre cele mai sensibile puncte este jalonul 114, care vizează legislația privind decarbonizarea.

Potrivit lui Dragoș Pîslaru, modificarea retroactivă a regulilor ar încălca principiul ireversibilității reformelor prevăzut de Regulamentul (UE) 2021/241.

Acest jalon a fost deja considerat îndeplinit de Comisia Europeană, iar România a primit fondurile aferente. Revenirea asupra reformei ar putea genera sancțiuni financiare semnificative, care s-ar putea adăuga celor asociate jalonului 119a, estimate la aproximativ 972 de milioane de euro.

Senatorul USR Sorin Șipoș a acuzat PSD și AUR că măsurile adoptate în domeniul energiei pun în pericol jaloanele PNRR și ar putea provoca pierderi de aproximativ 1,7 miliarde de euro.

Ce a adoptat Senatul

Senatul a aprobat un amendament susținut de PSD potrivit căruia închiderea capacităților de producție pe bază de cărbune ar putea avea loc numai după punerea în funcțiune a unor noi capacități de producție a energiei.

PNL și premierul interimar Ilie Bolojan au avertizat că amendamentul afectează un jalon PNRR care a fost deja îndeplinit, verificat și finanțat de Comisia Europeană.

Potrivit acestora, unele capacități energetice nu pot fi închise în această toamnă deoarece România nu dispune încă de suficiente capacități de înlocuire.

Riscurile pentru fondurile europene

Modificările adoptate creează riscul blocării viitoarelor cereri de plată din cadrul PNRR.

România ar putea întâmpina dificultăți în depunerea Cererii de plată nr. 5, pentru care condițiile ar fi fost deja îndeplinite, precum și a cererii finale, cu numărul 6.

O eventuală blocare a fondurilor europene ar putea afecta direct proiecte de infrastructură, investiții în spitale, școli și alte obiective finanțate prin PNRR.

Impactul asupra economiei și imaginii României

Pe lângă pierderile financiare directe, disputa privind legislația de decarbonizare ar putea afecta și credibilitatea României în fața instituțiilor europene și a investitorilor.

O eventuală blocare a fondurilor PNRR ar putea determina agențiile de rating să reevalueze negativ situația financiară și instituțională a țării și ar putea afecta încrederea investitorilor.

Dragoș Pîslaru a subliniat că există o diferență majoră între negocierile tehnice cu Comisia Europeană și adoptarea unor acte normative retroactive care modifică reforme deja aprobate și finanțate.

Ce urmează

Disputa privind modificările legislative va trebui clarificată în relația dintre autoritățile de la București și Comisia Europeană. Miza este importantă nu doar pentru respectarea angajamentelor asumate prin PNRR, ci și pentru continuitatea investițiilor finanțate din fonduri europene.

În cazul în care Comisia Europeană va considera că România a revenit asupra unor reforme deja asumate, consecințele ar putea include suspendarea unor plăți și pierderea unei părți importante din fondurile disponibile.

Scroll to Top
Acest site foloseşte cookies. Continuarea navigării implică acceptarea lor.
Am înţeles!