BNR a menținut dobânda-cheie la 6,5% pe fondul inflației ridicate și al creșterii economice slabe

Banca Națională a României (BNR) a decis, în ședința din 10 august, să mențină rata dobânzii de politică monetară la 6,50% pe an. Decizia este în linie cu așteptările analiștilor și reflectă o poziție prudentă a băncii centrale, pe fondul inflației ridicate și al incertitudinii semnificative privind situația economică.

Informația este relatată de Economedia.ro.

În același timp, BNR a menținut rata dobânzii pentru facilitatea de creditare (Lombard) la 7,50%, iar rata dobânzii pentru facilitatea de depozit a rămas la 5,50% pe an. De asemenea, banca centrală nu a modificat nivelurile rezervelor minime obligatorii pentru instituțiile de credit.

Inflația depășește 10%

Potrivit băncii centrale, rata anuală a inflației din România a scăzut în iunie 2026 la 10,42%, de la 10,85% în luna mai.

Principala contribuție la încetinirea inflației a venit din ieftinirea alimentelor și carburanților. În același timp, inflația de bază CORE2, care exclude o parte dintre componentele cu cea mai mare volatilitate, a crescut la 8,3%, de la 8,2% în martie.

BNR estimează o scădere semnificativă a inflației generale în trimestrul al treilea din 2026, după diminuarea treptată a efectului direct generat de eliminarea plafonării prețurilor la electricitate și majorarea TVA și a accizelor.

Totuși, revenirea inflației în intervalul țintit de banca centrală este estimată abia la sfârșitul anului 2027.

Economia României rămâne slabă

Banca centrală a atras atenția și asupra evoluției negative a activității economice.

În primul trimestru din 2026, PIB-ul României s-a contractat cu 1,2% în termeni anuali. Evoluția a venit după o scădere trimestrială a economiei de 1,9% în al patrulea trimestru din 2025.

În același timp, BNR estimează o anumită reluare a activității economice în trimestrele al doilea și al treilea din 2026.

Situația rămâne neuniformă: comerțul cu amănuntul prezintă semne de stabilizare, sectorul construcțiilor s-a accelerat, în timp ce producția industrială a continuat să se contracte.

Creditarea companiilor și populației s-a accelerat

Pe fondul dobânzilor ridicate, creditarea sectorului privat a continuat să crească.

În iunie, ritmul anual de creștere a creditului acordat sectorului privat a ajuns la 8,4%, față de 7,7% în mai.

Ponderea creditelor în moneda națională s-a modificat ușor, în timp ce creditarea în valută a continuat să înregistreze o creștere relativ rapidă.

BNR a identificat principalele riscuri pentru economie

Banca centrală a atras atenția asupra mai multor factori care ar putea influența inflația și creșterea economică în următoarele luni.

Printre principalele riscuri se numără prețurile la energie și alimente, seceta, evoluția prețurilor internaționale ale petrolului, criza energetică și conflictul din Orientul Mijlociu.

O incertitudine suplimentară este generată de măsurile de consolidare fiscală ale României și de deciziile viitoare privind reducerea deficitului bugetar.

BNR subliniază că impactul negativ al acestor factori s-ar putea reflecta asupra puterii de cumpărare a populației, încrederii consumatorilor, activității companiilor și costurilor de finanțare.

Fondurile europene ar trebui să sprijine economia

Potrivit băncii centrale, un rol important în atenuarea efectelor consolidării fiscale și ale crizelor externe îl are utilizarea eficientă a fondurilor europene, inclusiv a fondurilor din cadrul PNRR.

BNR consideră că implementarea reformelor structurale și finanțarea proiectelor de investiții pot susține potențialul de creștere pe termen lung al economiei românești și pot contribui la tranziția energetică.

Următoarea decizie privind dobânda va fi luată în octombrie

Noul raport trimestrial asupra inflației al BNR va fi prezentat pe 13 august, în cadrul unei conferințe de presă.

Următoarea ședință a Consiliului de Administrație al Băncii Naționale a României, dedicată politicii monetare, este programată pentru 8 octombrie 2026.

Până atunci, banca centrală va monitoriza evoluția inflației, cursului de schimb, activității economice și impactului măsurilor fiscale, menținându-și disponibilitatea de a ajusta politica monetară în cazul schimbării condițiilor economice.